Suntem datori cu o moarte, am trecut si eu prin acest lucru,, de dor al bunicului, doar ca bunicul suferea de cancer, a fost depistat in faza terminala si aia a fost/
Bunicul avea grija de mine,, ma ducea peste tot unde ii ziceam, ma ingrijea si ma iubea enorm, sentimentul era reciproc! Boala e cea mai parsiva etapa a vietii, te omoara parsiveste fara ca tu sa te aperi si sa nu ai cum riposta!
Viata-i incredibil de h.a.n.d.i.c.ap.a.t.a!
Adevărul e că bolile de natură psihică la un asemenea nivel sunt printre cele mai urâte genuri de boli. Mai bine mori decât să continui o viață în felul ăsta și dacă e să pățesc ceva de genul sper să fie legalizată și aici eutanasia umană.
Niciodata nu ii voi uita, cat voi trai, sa fi sigura! Cum poti sa uiti bunicii care te-au crescut si ingrijit de mic? Dupa parinti, bunicii sunt pe locul doi ca importanta in viata cuiva, care te-au ingrijit. Tu asa usor ii poti uita, sterge din minte?
M ai inteles gresit. Vrei sau nu, vei uita! In fine, o zi faina!