Salutare! Am ajuns la vârsta de 25 de ani și simt ca mi-am irosit viata pentru ca n-am făcut nimic notabil,deoarece am avut niște percepții și niște sentimente care mi-au ghidat viata nu tocmai bine,totuși nu știi ce sa fac cu viata mea si cum trece timpul gandul asta ma omoară pentru ca nu încep sa fac ceva când vine vorba de cariera și asta a fost un stres constant de-a lungul timpului pentru ca nu vad sa fiu bun la ceva,sa am o aspirație pentru ceva ca sa-mi ghideze viata încât sa știu ce pot sa fac cu viata mea,nu vreau sa fiu un robot cum vrea societatea,vreau sa îmbin utilul cu plăcutul încât sa știu ca viata mea are sens nu sa fac ceva doar de dragul de a o face si sa trăiesc de pe o luna pe alta fără nici o satisfacție. Simt ca pot sa fac ceva și mereu am simțit și din cauza asta am zis mereu ca o s-o fac și o sa fie bine și tot a trecut timpul și tot nu am curajul necesar sa depășesc ce ma oprește,nu am curajul sa risc și sa vad dacă poate sa fie ceva bun în asta. Nu vreau sa ma mai multumesc cu puțin,vreau sa apuc pe o cale sa scap de stresul asta constant ca n-o sa fac ceva cu viata mea,atunci as știi ca începe totul sa fie bine și sa capete sens,dar nu știu de ce nu am tăria necesara și ce ma oprește sa-mi iau viata în dinți și sa duc totul pana la capăt,nu sa încep ceva și sa las totul asa pur și simplu pentru ca îmi pierd motivația și ma gândesc ca sunt un eșec și nu o sa pot sa reușesc... Toți de vârstă mea fac ceva cu viata lor și avansează și eu nu pot sa depășesc blocajul asta din viata mea,nu mai vreau sa ma mulțumesc cu puțin pentru ca asta fac,am încercat sa muncesc în mai multe locuri,dar ori am avut ghinion și n-a fost sa fie ori am fost respins pentru ca toți vror experienta în anumite locuri și merita sa te învețe ori te exploatează. Ori de câte ori încerc sa întâmplă ceva,ori ma lovesc și nu pot sa stau la locul respectiv ori altceva,chiar dacă am încercat sa pornesc de undeva,doar ca îmi doresc sa fac ceva sa ma motiveze sa o fac cu placere nu sa devin un robot cu o rutina zilnica,vreau sa mai și trăiesc în timpul asta sa ma pot bucura de lucrurile pe care le oferă viata intr-un fel sau altul. Nu ma feresc de munca,dar trăiesc pe anumite principii și mai ales ca trebuie sa-ti faci viata cât mai ușoară nu grea,am încercat și munca fizica la pădure,câmp, fabrici și asa.mai departe sa vad cum e și greul crezând ca o sa ma motiveze sa vreau sa fac ce-i mai bine pentru mine,dar e o problema când vine vorba de mine pentru ca ma sabotez de fiecare data și nu pot sa sper ca o sa fie totul bine,vreau sa risc,sa eșuez,dar la un moment sa reușesc,dar nu am curaj pentru asa ceva și nu înțeleg de ce,în fond nu am nimic de pierdut,dar e frica asta constanta când vine vorba de eșec. Uneori e asa de simplu sa gândesc anumite lucruri,dar când vine vorba sa le pun în practica chiar ma blochez, îmi dau seama ca toate problemele pleaca de acolo de la gandire și pana nu încep sa înțeleg anumite lucruri în viata asta o sa fiu sclavul propiilor mele ganduri și n-o sa fac nimic în privința asta.

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook