Ati avut vreodata experiente paranormale, ati vazut vreodata vreo entitate? Am avut astfel de experiente si as vrea sa aud si povestea voastra.
Cine vine sa raspunda cu "nu exista asa ceva" sa nu se deranjeze sa raspunda dau ignore direct.
Funda la cea mai impresionanta intamplare.
Eram cu tatal meu, singuri, noaptea, pe malul marii.Atunci,eu ma culc cu capul pe nisip iar tata rontaia covrigi.Deodata,ceva apare in fata mea si era sa ma sufoce, iar tata a vazut chestia aia, semana cu ceva de genul asta https://www.google.md/......ps?/search daca iti dau 1000000 de imagini, axeaza-te pe cea cu fantoma violeta prin biblioteca.Sa ma intorc la poveste.Eu tin minte si acum acea creatura, dar tata dimineata nu isi mai amintea nimic.Alta:eram cu tata cand am vazut prima data mormantul bunicilor mei,si simtim amandoi cum ceva ne scarpina in cap, iar o voce imi rasuna in ureche:daca ma faci de rusine, e vai de tine, sa nu ma faci de rusine, sangele tau e sangele meu.Mai multe nu zic ca nu voi putea adormi la noapte.
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Cunosc mai multe cazuri. Unele-s clar povești, dar câteva sunt cât se poate de reale.
O mătușă de-a mea (sora mamei mele) s-a căsătorit într-un sat aproape de Oradea. Soțul ei lucra la fabrica de mobilă pe schimburi. Într-o noapte spre dimineață, mătușa era singură acasă. A auzit că e cineva la ușă. Bineînțeles, a crezut că e soțul venind de la serviciu. Pașii s-au apropiat, entitatea a intrat în cameră și a început să o împingă de picioare cum era întinsă în pat. S-a rugat cum a știut ea mai bine și după un timp „omul invizibil" a plecat. Acum e credincioasă, merge la biserică și n-a mai avut probleme de genul ăsta. Nu povestește episodul, dar când se face aluzie la el... din privirea ei îți dai seama că a fost destul de groaznic.
(În opinia mea, a fost un înger rău. Nu știu ce scop a avut, probabil atât: să o îngrozească.)
Un alt caz. O bătrânică de la noi din sat. Și azi am fost până la ea acasă... Se înțelege bine cu ai mei. E membră în biserica la care mergem și noi. (Suntem adventiști de ziua a șaptea reformiști, deci sărbătorim sâmbăta ca zi de odihnă.) S-a întâmplat mai demult. Sora Tița (așa îi spunem) în tinerețe a fost ortodoxă, dar la un moment dat a devenit adventistă. Totuși după un timp s-a lăsat de la noua credință... și viața ei n-a fost cea mai bună. Până într-o noapte când s-a trezit brusc și a văzut lângă patul ei un om îmbrăcat în alb strălucitor (înger). Nu era vis. I-a fost un pic teamă, deși era personaj pozitiv. Îngerul s-a uitat la ea și a spus un singur cuvânt, care pentru ea a însemnat suficient: „Sâmbăta!" Nici ea nu povestește des cele întâmplate, dar e suficient să o auzi o dată. Nu e genul de poveste care intră pe-o ureche și ies pe amândouă. :)
Nu mă aștept să creadă cineva cele de mai sus. Poate că nici eu nu le-aș crede dacă le-aș citi pe TPU. :) Am ceva mai tare decât asta. Uite un om cu capul pe umeri povestindu-și singur povestea vieții: http://www.revelatia.ro/docs/wv_rt.html (Episodul „De la evoluționist la creaționist")
Până la urmă nu știu dacă are vreo importanță să cunoști astfel de cazuri, dar cel puțin e interesant. Lumea e mai mult decât obișnuim să credem. :)
Răspunde
Răspunde Prima intamplare am uitat sa mentionez ca am stat 2 ore in baie pentru a-mi scoate nisipul din par
Râzi tu râzi dar nu știi ce chin am tras eu!
Bine imi pare rau ca am ras, dar tine minte fantoma care te poate atinge nu e umana, ea nu are suficienta putere sa faca asta, ce te-a atacat pe tine a fost un demon, spun asta pentru ca stiu anumite lucruri prea multe pentru explicat, bine ca nu ai fost ranita mai rau.
Mersi pentru ca esti a treia persoana care imi zice "ranita" si nu "ranit'.Tie ce ti s-a intamplat?(la chin ma refeream si la chestia aia dar si la scoaterea nisipului din par 
Mie mi s-au intamplat multe, pot doar sa zic doar ca nu te poti juca cu intunericul si magia pentru ca demonii exista nu sunt fantezii si nu ii poti controla doar esti mintit ca poti, nu o sa zic mai mult de atat am amintiri negre de care as vrea sa uit.
E suficient si atat pentru mine.Toti din familia mea zic ca am avut atunci halucinatii, iar pe TPU am primit asa raspuns:"sa mergi la un psiholog n-ai incercat?".Ce sa zic, cu toate ca sunt fata psihicul meu e puternic, iar chestiile alea m-au lasat in pace pana la 10 decembrie(ziua mea) iar cand au aparut ultima data am inchis ochii iar ei(ele) au disparut pentru o perioada anumita de timp.
Tine minte, omul dupa ce moare nu are puterea sa umble pe Pamant, el nu mai are control asupra soartei sale, asupra spiritului sau, sunt 2 locuri, in functie de cum a trait asa i se va decide locul, sti despre ce locuri vorbesc.
Pe pamant singurele spirite sunt demonii pe care nu ai puterea sa ii alungi singura, nu stiu daca ai scapat de ei sau ai doar anumite perioade de liniste si perioade in care revin, tot ce iti pot spune e ca daca inca te chinuie ai nevoie de Iisus, El e singurul care poate rupe lanturile care te tin, singurul care ii poate alunga, spun asta fiindca atunci cand ii ceri ajutorul din toata inima El te va auzi.
Nu as spune asta daca nu as fi simtit pe pielea mea cand m-a ajutat cu problemele mele in care am intrat prostesc.
Acesta este un raspuns de la ღHinataღ catre ֆąsυқε la o intrebare :"Eu nu prea cred in chestiile astea...De exemplu, la intrebarea la care ai ales raspunsul meu ca fiind castigator am povestit cate ceva, si, stiu ca Dumnezeu nu trebuie sa stea dupa fundul meu, dar unde a fost atunci? Unde a fost cand familia mea a fost deportata? Unde?! Dupa mai multe convorbiri, cercetari etc. am constatat ca e doar o inventie de-a evreilor, e ireal.E imposibil sa fim singuri in Univers, exista fiinte mai superioare decat noi, care ne indruma.Asta mi-e opinia, poate ca nu coincide cu a ta (in ciuda faptului ca avem 598 de intrebari comune in oracol)sau a altora, dar pentru mine asta e adevarul. Daca exista, unde a fost cand familia a fost deportata in Siberia? Unde?!"cred ca intelegi din "citatul" meu ce vreau sa spun.
Inteleg, nu crezi.
Ei bine si eu mi-am pus intrebarea unde a fost cand familia mea a fost distrusa si am fost aruncat in intuneric timp de 5 ani de zile si nu mi-am gasit alinarea in nimic de atunci, dar incep sa inteleg, am inceput sa inteleg odata ce am inceput sa-l caut pe Dumnezeu iar El imi dezvaluie motive putin cate putin.
Bine, nu stiu cati ani ai tu dar trebuie sa intelegi chiar daca ai mai auzit asta ca toate se intampla cu un motiv, eu nu stiu sa iti raspund de ce familia ta a fost departe de tine dar poti primi raspunsul, ok nu crezi dar fa un efort si roaga-te macar o data, aici nu zis sa citesti rugaciuni, zic sa Il intrebi pe El ca si cum m-ai intreba pe mine de ce ti s-au intamplat toate astea dar daca vrei un raspuns trebuie sa spui din toata fiinta ce te deranjeaza si ce te nelamureste.
Vei primi raspunsul cand te astepti mai putin si cand nu mai ai nici o speranta ca ti se va raspunde.
Sa iti dau cateva cuvinte din Biblie:
Psalmul 86:6 : Pleaca-ti urechea Doamne la rugaciunea mea, ia aminte la glasul cererilor mele.
Psalmul 34:17-18 : Cand striga cei fara prihana, Domnul aude si-i scapa din toate necazurile lor.
Domnul este aproape de cei cu inima infranta si mantuieste pe cei cu duhul zdrobit.
Fa un efort, pune-te in genunchi si roaga-te la El, mie mi-a dat puterea sa cred dupa ani de intuneric in care am fost, sigur te poate lumina si pe tine.
Problema e ca...eu nu am nevoie de luminarea lui...eu n-am nevoie de nimeni.Stiu problemele din familia ta, la mine lucrurile decurg altfel.Mama mea si tatal surorii mele Adriana s-au despartit, el a lasat-o pe mama gravida pe drumuri. Apoi cand sora mea avea vreo 10 ani, mama si tatal meu s-au casatorit si peste cativa ani m-am nascut eu.In prezent sora mea are 26 de ani si locuieste in Belgia, iar eu mama si tatal meu in Chisinau.Noi 2 ne intelegem foarte bine, ea e o fata intelegatoare si blanda.Nu conteaza ca suntem "diferite", tot surori si tot o familie am ramas.Cum am mai zis, D-zeu e doar o inventie pentru mine.Candva voi recupera averea familiei mele si o sa ma razbun.Asta e visul meu.
Foarte bine atunci, stiu ca ura e puternica si scapi greu de ea, fa ceea ce vrei, da drumul urii dar dupa ce ai terminat uite-te inapoi la consecinte si vezi daca a meritat sau nu, si eu am facut asta dar dupa ce termini vei simtii doar o alinare pe moment, nu ma pun in masura sa iti zic ce sa faci, doar te atentionam, ai spus ca stii de problema din familia mea dar asta inseamna ca stii doar 1% despre mine pentru ca nu zic pe TPU tot ce am trait tin in mine multe intamplari, si toate adunate la un loc am ajuns ca concluzia ca atunci cand vrei sa faci rau totul se va intoarce si te va lovi inzecit, te afunzi mai adanc decat esti.
Cu trecerea timpului poate te vei schimba, depinde de tine.
P.S: M-am uitat prin intrebarile tale nu mai da link catre profilul meu, e ciudat 
Ok,cum s-o zic,cum sa-mi explic personalitatea:cand ma enervez sunt ca sakura,de obicei sunt "lenesa" si ii iau pe toti peste picior la mate cum face si shikamaru,uneori sunt indiferenta ca sasuke si am parul negru ca hinata. Daca nu vrei sa mai pun lincuri cu profilul tau, n-o voi face, mi-a fost doar lene sa imi obosesc mana scriind din nou un roman(raspunsul dat tie)Apropo, aici sunt intamplari mai interesante decat ale mele, de ce mi-ai dat mie funda?
Sincer iti spun ca am recunoscut povesti aici care sunt de pe spectrul realitatii 
Apropo,daca nu e mare deranjul zi-mi si mie cu care personaje din Naruto semeni, sunt chiar curioasa.
Cu Sasuke normal, pentru ca am urat mult, dar mi-am dat seama ca nu duce la nimic sa urasc asa cum si Sasuke va renunta la ura in serial, deci 100% Sasuke, nici un alt personaj in plus 
si eu am urat, si urasc neamul care mi-a ucis familia:rusii.Nu suport idee ca trebuie sa le invat si chineza lor la scoala, de 2 ori pe saptamana.In loc ca sa am 3 ore de engleza, 1 de rusa 1 de franceza acum am 2 de rusa si 3 de engleza.Sasuke a renuntat deja la ura in manga.
Nu stiu, eu nu citesc manga pentru ca as strica toata actiunea din serial, astept sa vad cu ochii mei ce se va intampla, daca stiu dinainte ce urmeaza nu mai are nici un farmec.
Mie imi place mai mult manga, e mai pe gustul meu.
Mda, fiecare cu preferintele lui
bine-ai zis-o si pe asta, sasuke.Manga e alb-negru, la fel ca stilul meu in a ma imbraca.
Nici eu nu ma imbrac prea colorat, albastru, negru, cam din astea, mai bine asa decat sa fi curcubeu cum ii vezi pe uni cu 10 culori pe ei
Da...afara -10 grade iar o colega de-a mea vine in sorti si starmpi la scoala...Saraca,din cauza ca eu l-am enervat pe un baiat din a 6-a m-a spalat si pe mine si pe ea in zapada, eu macar eram in blugi, iar ea in sorti.
Pai. Am auzit ca cei care sunt nascuti sambata vad strigoi. x_x. Mai demult a murit cineva apropiat din familia unor prieteni si un copil care s-a nascut sambata ar fi vazut acea persoana langa masina prietenilor mei de familie iar altcineva din familie care era langa el in acel moment nu a vazut nimic si ma rog a mai fost o chestie ca atunci cand era nepotul persoanei care a murit in casa s-ar fi stins becurile, dar e posibil sa fi picat curentul... Nu stiu ce sa zic poate daca as fi patit eu asa ceva m-as fi speriat dar personal nu sunt 100% convinsa ca esista asa ceva, dar... Orice e piosibil. Funda!
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
