Situatie rapida de viata si de moarte.
Sunteti intr-o statie de metrou, medie ca aglomeratie. Un om pica pe sine de pe peron.
Din punctul meu de vedere, sunt doua senzatii, sau poate mai multe dupa voi:
1. Te-ai simti responsabil pentru moartea acelei persoane daca nu actionezi
2. Nu cunosti persoana, deci nu ai nicio obligatie sau vreo vina.
Ce ati face in cazul asta? V-ati risca viata incercand sa faceti o fapta buna sau credeti ca ati incurca mai rau situatia? Cum ati proceda?
(mutati intrebarea daca n-am nimerit categoria)

In niciun caz, nu as face cascadorii demne de un film de actiune. Asta-i cert!
Sunt situatii in care trebuie sa iei rapid o decizie( daca poti, uneori ramai blocat), deci conteaza si o secunda in plus sau in minus. Da, as incerca...in limita vitezei mele de reactie.

Ma indoiesc ca as actiona, oricat de mult mi-ar placea. Cel mai probabil, instinctul de supravietuire si propria mea frica ar invinge, din pacate.

Probabil m-as bloca pe moment si cineva ar ajuta acea persoana inaintea mea. Depinde si cat de repede sau cum reactionezi.Altii reactioneaza din instinct la situatii de genul, altii din spirit civic.

Cred ca, sub impulsul a doua forte, a instinctului de supravietuire si a responsabilitatii, as actiona cu stangacie.

As incerca sa o salvez.

Greu de spus intrebarea. Trebuie luate in calcul si viteza cu care se se deplaseaza metroul, DISTANTA la care se afla victima, dar si de distanta la care m-as afla eu fata de ea. Daca distanta este acceptabila ( in sensul ca POT FACE CEVA), atunci instinctiv (transmitandu-se niste impsulsuri catre sistemul nervos) as putea sa actionez si sa ne salvam chiar pe amandoi.
Dar teoretic este aproape simplu. In realitate nu este asa!
Chiar daca acel instinct l-am obtinut, ar trebui sa fie ceva mai puternic decat un orgoliu pe care l-as afisa in randul martorilor.
Dar personal, nu nu m-as risca daca conditiile ar fi aproape imposibile.

Here,have some feels: http://i.imgur.com/S3GnPis.gif
Probabil ar fi unul din putinele cazuri in care reflexele mele rapide ar fi bune la ceva. Daca nu se vede trenul si as fi foarte aproape de el, cred ca n-as ezita in a-l ajuta.Doar cred.Din moment ce n-am fost intr-o astfel de situatie, pot doar sa presupun.

Eu de obicei stric tot, deci mai bine nu mă bag, numa dacă-s 100% că aş putea ajuta.

Daca am timp o fac, ii intind o mana, daca nu, treaba lui.Nu imi risc viata pentru a duce alte vesti proaste si la mine acasa.
M-as simti vinovat ca ala sa urle acolo pe o perioada mai mare de timp si eu sa nu fac nimic. Daca se petrece brusc nu vad ce vina as avea.

In cazul asta as incerca sa il salvez, dar nu chiar pana in situatia sa imi pun mie viata in pericol, desi daca nu l-as salva, m-as simti vinovat, chiar daca nu cunosc acea persoana...
Funda?

Pică el, pică. Dar n-ai specificat dacă trenul urmează să staționeze la peron. Așa, dacă mai e destulă vreme, apucă și mecanicul să observe(se reduce oricum și din viteză la staționări), deci e timp destul să strige ăla după ajutor și să-i ofere cineva o mânuță. Evident, eu n-aș face-o decât dacă respectivul are o masă corporală cel mult egală cu a mea. Aș ruga pe altcineva, altfel mă trage și pe mine pe șinele morții!