Soseaua pe care conduceam iesi in camp deschis, lasand padurea in urma. De la volan, puteam admira o campie presarata cu ferme si m-am bucurat de priveliste dupa lungul drum strabatut printre copaci si dealuri.
Soarele apunea. De la cea mai apropiata ferma o alee de culoarea cenusii dadea in sosea. In dreapta acesteia, am fost orbit de stralucirea alba a unui parapet de piatra. Un sir de copaci mi l-a ascuns vederii un moment, iar cand l-am vazut din nou, am fost de-a dreptul uluit. Acum zidul era pe partea cealalta a aleii! La o curba l-am pierdut din nou din vedere, iar cand soseaua s-a apropiat iar de casa, zidul era... din nou pe partea dreapta.
- Asta ce mai este? am murmurat eu, nervos.
Am accelerat, ca sa ajung cat mai repede cu putina la casa aceea si sa vad ce se intampla de fapt, dar am avut viteza prea mare. Masina a iesit de pe sosea si s-a izbit pe trunchiul unui copac.
Nu stiu cat timp a trecut, dar cand mi-am revenit in simtiti, zaceam intr-un sant, cu ochii la cer. Ma durea tot corpul, dar eram perfect treaz si aveam impresia ca nu ma alesesem cu prea multe vanatai. In schimb, masina era complet distrusa.
M-am ridicat fara prea mare efort si m-am apropiat de masina. Era distrusa in intregime, in schimb bagajul meu nu patise nimic. Se innopta si incepusem sa ma ingrijorez cand am vazut un baiat venind in fuga pe aleea dinsper casa. Era imbracat ca locuitorii din zona, o camasa cafenie, descheiata la piept. Pe chip avea o expresie foarte neplacuta, cauzata, cum am observat mai tarziu, de o despicatura a buzei de sus, de o buza de iepure, cu alte cuvinte. Cand am ajuns la locul accidentului, eu i-am pus imediat o intrebare...
Sa continui povestea?

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook