Stau asa si ma gandesc, a venit vara, in perioada asta era cam ultima saptamana si venea vacanta, se termina scoala, viata tati!

M-au trecut niste ganduri la perioadele cand lumea mai iesea pe afara, se distra, gandul m-a dus la copilarie si am o intrebare pentru voi: Ce jocuri va jucati afara cu ceilalti in copilarie, ce jocuri v-au placut cel mai mult? Pe liste

V-ati ascunselea
Ratele si vanatorii
Omul negru
Imparate, cati pasi imi dai?
Prinsul merelor cu gura dintr-un lighean mare cu apa.
Sigur am uitat multe dar astea imi vin in cap pe moment

Astea ne jucam si noi si faceam chiltele din pamant si era un concurs cu dan negru sa ghicesti cu ochii inchisi obiectul, era mortal, mergeam la cules de flori fructe, erau alte vremuri

La 'cules' de ciresi, caise si ce fructe mai erau vara, cand zic cules bineinteles ca nu ma refer la cerut, ci la extragerea lor din pomi, adica furate ))), dar da, erau alte vremuri. Erau mult mai bune si suculente decat ceea ce gasesti acum prin piata, iar pe atunci nu prea se stropeau cu substante

Ascunselea e probabil cel mai misto joc dintre toate, asta va ramane multe generatii incolo, cand se juca cu minim 10 insi, cand n-aveai limita de strazi, te urcai si in copaci, te bagai sub masini, in vreo curte parasita...

Bătaie cu apa, punem apa într-un bidon și facem gaura la capac, v - ati ascunselea asta era nenorocire noaptea 'ca stăteam afara pana dimineața
Țara, țara vrem ostaș, nu știu cum se făcea ca eu iesam cea mai avariata din jocul asta
Miuta', alergam de îmi iesau plămânii
Adevăr și provocare asta era jucat de copii mai mari, cu mine nu se jucau ma uitam cum se jucau alți, nu mai zic ca în fiecare seară făceam farse vecinilor
Hotii si vardistii

Ca toti copiii din perioada aia, in special v-ati ascunselea.In plus, copilaria la tara e mult mai frumoasa, cu mult mai multe aventuri.Catarari,"case bantuite", povesti de groaza la foc noaptea etc.
E clar ca generatia mea a fost ultima care s-a bucurat cu adevarat de copilarie, fix inainte sa apara smartphonurile.

Nu am crescut la tara, dar mergeam in vacante pe acolo, satul ala mi-a ramas in inima, pot sa te aprob ca la tara e mult mai misto, te dezvolti altfel, am multe intamplari de la tara.

Cea mai ciudata si amuzanta intamplare de acolo a fost cand intr-o vacanta de vara mi se facuse dor de tara si am zis sa merg la matusa mea de acolo care era vaduva de multi ani si statea singura,, de obicei ii dadeam telefon de acasa sa o anunt ca merg la ea, de data asta am zis sa-i fac o surpriza, ma interesez cand pleaca microbuzul de la autogara in satul ala, imi fac rucsacul pentru cateva zile, o saptamana, doua si o tulesc, drumul cu microbuzul se putea face si aproape 2 ore ca tot erau opriri prin drum, stateai ca sardina in microbuzul ala, si acum mai circula d-astea, in fine. Ajung acolo,, ma lasa efectiv intr-o curba, asta facea stanga iar eu trebuia sa merg pe jos tot in fata pe langa un camp, apoi sa urc o vale, ca era undeva pe o vale strada, iar ea avea casa in partea de jos a vaii. Ajung in dreptul portii, vad ca poarta era incuiata, arunc rucsacul in curte si sar poarta, era sa faca infarct cand m-a vazut ca am venit dar intr-o fractiune de secunda s-a schimbat si s-a bucurat sa ma vada, nu stau nici 10 minute ca imi zice ca in sat un vecin are o nunta( stiti cum sunt nuntile la sat de vine aproape tot satul intr-o curte),, se insura un plod rrom de 15 ani, m-a luat rasul cand am auzit, mi-a zis ca e invitata de bulibasa, adica de tac-su ca se stiau, a zis ca nu ma poate lasa singur ca mor de foame pe acolo si m-a luat si pe mine, mergem acolo, cand am intrat in curte toate privirile m-au atintit ca nu-i stiam pe niciunul, doar pe copilul ala care se insura ca l-am mai prins in vacantele trecute, chiar daca era mai mic decat mine, toti erau la costum, pantaloni de stofa, pantofi,, iar eu eram in pantaloni scurti, tricou si adidasi, era o caldura afara de peste 35 de grade, ma luau caldurile doar cand ii vedeam pe aia imbracati asa gros. Ideea e ca am ramas placut surprins de oamenii de acolo, foarte primitori chiar daca erau de etnie, mi-au dat sa beau...am plecat acordeon de acolo, le-au placut ca cica stiu sa ma distrez, glumea bulibasa ala cu mine ca imi da o tiganca sa ma insor cu ea )))) ca i-a placut de mine.

Le stiu pe toate astea din care ai zis, chiar erau vremuri frumoase, sa dea dracii daca mai vezi pe acum lume, am vecini care au 14-15-16 ani, dar cand ies afara ii vad mereu stand pe telefoane, e putin trist, dar e adevarat.

Daa... Noi ne imbracam in verde cu gandul la camuflare. O faza epica a fost cand a primit un prieten o matura in cap de la o femeie care locuia la etajul 1, pomul fiind foarte aproape de balconul ei. Replicele eterne ale vecinilor mei: "Luati visine, dar nu rupeti crengile", "Copii nenorociti, vin la voi!"

Bwhahaha pentru faza cu matura in cap. Nu v-au alergat deloc?

Noi mai nimeream la nebuni care ne alergau, aveam o vecina pe aici, era o combinatie intre psihopata si nebuna, fata ei inspira teama, a murit de macar 10 ani, eram cu inca 2 si cum mergeam pe strada zarim ciresul de la ea din curte, ciresi mai bune ca la aia n-am mancat niciodata, unul statea de 6 la poarta sa ne anunte daca vine si eu cu celalalt eram in pom si culegeam, mai mult am mancat decat sa strangem si pentru cel de sta de 6. Nu trec 5 minute si striga la noi ' Vine nebuna baaaa', venea de pe strada ca atunci ca nu era acasa, am sarit cu cel cu care eram in cires, am avut o reactie incredibila amandoi, pusesem picioarele pe gard si da-i saritura, nu exagerez ca nebuna aia ne-a alergat fara oprire si avea o viteza...2 strazi cred ca a tunat dupa noi, aveam o mini-intersectie, eu am luat-o in stanga si ceilalti 2 in dreapta, aia s-a tinut dupa ei, eu scapasem,, nu a fost pentru ultima oara cand i-am chelit ciresul, oho

Noi nu aveam voie prin curti, altfel nu mai terminam jocul. Ne puneam niste limite. Numai la cate un capat de strada.

Doar faza cu matura? Sa fi vazut cum arunca alt vecin cu galeata de apa pe noi. Daa, avem cateva cucoane viteze care ne alergau cu maturile. Locul unde am copilarit are parcare si aveam destul spatiu de joaca. Faceam curse cu bicicletele, rolele, trotinetele. Urlau la noi sa facem liniste, dar energia si voiosia dau culoare copilariei.
Aveam si noi o doamna nebuna care umbla cu haita de caini dupa ea si ne era teama ca ne prinde "baba rea" si ne mananca.
Scarile de bloc erau folosite ca porti pentru fotbal. Va imaginati ca la prima bufnitura ieseau administratorii pusi pe scandal ) Pe deasupra, mai aveam si o preoteasa care injura de toti sfintii fiindca ii stricam gradina.
Aveam niste macesi si nimereau mingile numai acolo. Puneam bani si cumparam altele... acum copiii de acolo fac video-uri pe tiktok, mai stau de vorba, dar rar ii vad jucandu-se. Ce amintiri frumoase, imi lipsesc uneori. Eu am si semne de "buna purtare" dar nu-mi pare rau
Pana sa intram cu cartela in bloc bateam la vecini, le lasam scrisori si fugeam. Ce vremuri...

Flori, fete sau băieți . Nu mai țin minte nume de jocuri, dar știu că seara se întuneca mai târziu și ne jucam până la 22 și ni se părea așa mare lucru să stăm afară la ora aia, lol.

E trist, copii nu mai știu sa fie copii

Cu cat dura jocul mai mult cu atat mai bine, cu cat aveai arealul mai nelitat era mai interesant, asta daca erau tu cel care cauta injurai de toate alea, numarai pana la cati erau + 10 de la joc. Nu aveau asa mult timp de a se duce prea departe

M-ai bagat grav in melancolie, astea erau vremurile cu adevarat frumoase, ultima generatie care se mai distra pe afara, cred ca distractia mai mare era datorita faptului ca eram mici si testam toate lucrurile pe noi sau gaseam locuri de joaca din absolut orice, chiar si daca te loveai iti placea si mai incercai o data.

Ca fata te jucai fotbal?

Adevar sau provocare, acolo aflai atat tu, dar aflau si persoanele alea cine cu cine se place si erau pusi aia sa se pupe, de acolo erau potentiale relatii formate, flori, fete sau baieti era un adevarat sau provocare mai subtil parca, daca acei/acele baieti/fete erau inlocuiti cu numele celor din joc si nu numai.

Doar pana la ora 22? asa devreme?!

Daaa, eram foarte mici mai încolo îți dai seama că intram după 1 în casă. Chiar mă gândeam zilele astea că nu știu dacă am 2 copii pe toată strada asta și ăia handicapați, doar urlă și îi mai văd prin cartier că stau pe o bancă în fața unui bloc. Așa distracție...
Noi eram o gașcă atât de mare, era o veselie continuă aici acum e pustiu.

Doamne, țin minte când mi-a zis un prieten că mă place la jocul ăla și aveam 12 ani, i-am zis că nu pot să fiu cu el că e neamț și pleacă acasă în septembrie, și eu ce fac? Și ca să-mi arate că suferă și-a scris inițiala mea lângă gleznă cu un ciob de sticlă încă are cicatrice prostul.

Daa, ne jucam 70% din timp cu mingea: ratele si vanatorii, fotbal, tarile, magarusul. Eram portar si ma strigau baietii Duckadam Eram cam scunda si se impiedicau de mine pe teren, asa ca mai bine aparam poarta. Intr-adevar, sunt emotii greu de uitat...
Aveam gasca de baietii mai mari si eram toti fericiti cand se mai jucau cu noi Vorba aceea, ne uitam la ei ca la soare
Sa stii ca testezi orice cand esti mic. La noi, era o biserica pe un deal. Ne dadeam cu cartoanele/ciolofanele pe deal. Veneam cu pantalonii verzi acasa. Cand sa urci spre blocuri sunt niste scari, iar barile transformasem in "leagane". Aveam langa bloc un laborator de facut dulciuri, inghetata, dar si o discoteca. Cand a dat discoteca faliment ne-au dat mesele si scaunele sa ne jucam. Bucuria noastra: ne-am jucat de-a magazinul. Primeam inghetata gratis sa o testam daca e buna. Chiar ma bucur ca ai intrebat asta. M-am detasat putin de problemele cotidiene

Amintiri, dragi amintiri...ar merge dati anii inapoi, nu-mi place deloc directia pe care o iau lucrurile.

Noi ne strangeam treptat, veneau altii de pe alte strazi, ba mergeam pe alte strazi si tot asa, s-au pastrat legaturile. Saracul baiat ca i-ai infrant inima ))) parca si dragoste era altfel pe atunci, dragoste de-o vara. Aveati relatie la distanta, poate sufera si acum. Mai povesteste prostii sau amintiri din copilarie, puteti scrie cat vreti ca va citesc, mai rad, mai aflu povesti noi.

Frumos! Chiar ma minunez ca mai sunt si fete care au jucat fotbal, cam aiurea sa bage o fata in poarta ca de obicei la fotbal se tragea tare spre poarta, daca-ti prindeau una tare...te loveau.

Noi jucam campionate de fotbal pe strazi, cine batea si castiga 'turneul' castiga paharele, puneam dinainte bani si castigam ''cupele'', strada mea a avut o generatie la asa ceva brici, bateam toate strazile pe un perimetru de 4 strazi, apoi ne-am mai exstins si inca mai bateau pe acolo. Cel mai interesant era ca se strangeau si fete sa se uite, tin minte ca pe o strada fetele de acolo tineau cu noi, nu cu ai lor ))), satui sa-i tot batem pe toti am mers prin parcuri sa jucam cu necunoscuti, ne facusem echipa buna si eram cunoscuti pe acolo cat de cat, ne dadeam intalnire de pe o zi pe alta sa jucam, nu aveam telefoane, ramanea doar sa mergem si aia era.

Se pare ca faci parte din ce care au avut copilaria frumoasa, cred ca faci parte din '90.

"Chiar ma bucur ca ai intrebat asta. M-am detasat putin de problemele cotidiene" Cu drag, chiar si eu m-am amuzat citind pe aici si amintundu-mi, daca iti amintesti scrie oricat vrei la intrebarea asta, cum ai zis si tu ne mai descarcam de subiectele cotidiene si actuale.

Ce tare! Cand era meci la TV, se strangeau toti fanii infocati ai sportului la discoteca. Ai fi crezut ca era stadion.
Prietenii nostri nu dadeau foarte tare, dar cand veneau altii luam cateva lovituri zdravene.
Sunt putin mai mica, dar am apucat sa experimentez copilaria adevarata. Pentru fiecare intamplare stanjenitoare si amuzanta, eu si prietenii mei spuneam mereu: Avem ce povesti nepotilor!
Intr-un fel ii inteleg si pe copiii de astazi. Ce modele sa aiba? Ma ia durerea de cap daca vad ce e in tendinte pe yt. Hainele de firma erau raritate si nu tineam cont de asta cand ne jucam sau vorbeam cu cineva. Cred ca de aceea sunt multi tristi si anxiosi. Nu mai au cu cine interactiona. Cand ne jucam de-a prinselea sau orice alt joc eram foarte incantati. Uneori cautam alti copii cu care sa ne imprietenim, sa fie distractia mai mare.

Astea-s vremurile noi care vin si putem sa spunem doar bleah!

Pe atunci nu exista anxietate sau depresie, indiferent ca era lume noua ne imprieneam imediat si eram cu totii sociabili, nu ne rusinam asa de usor, abia aveam internet majoritatea, dar ce vorbesc de internet cand noi nu aveam macar pc-uri, iar daca aveam telefoane erau maxim acele NOKIA caramizi.

Esti microbista? ca tot vorbesti de fotbal, daca da, mi-ai castigat mai mult respectul.

Sotron, mai saream pe o coarda, telefonul (cu 2 pahare de plastic si un fir de ata intre ele, se intindea la maxim si ne auzeam vocea cand vorbeam), teava cu cornete - unii mai bagau tepi in ele, ne mai ascundeam si trebuia sa-i cautam pe ceilalti, mersul pe bicicleta, jucam fotbal. In schimb acum nu mai gasim femei pentru a reproduce rasa umana, altii nu gasesc nici pentru destrabalare ocazionala. Greu nene greu

Nu as putea spune ca sunt microbista. Doar cand este Campionatul European de Fotbal imi place mult sa stau cu tata si sa ne sustinem echipele. Mama e cea care se uita dubios cand facem galagie Mi-ar placea sa merg cu prietenii la un meci. Pacat ca unii sunt prea infocati/pasionati si incep bataile cu sustinatorii echipei rivale.
Ai zis de Nokia... ce ma chinuiam la inceput sa inteleg cum pot sa bat echipa adversa Era un joc cu fotbal. Abia vedeam pe ecranul mic, dar am batut de cateva ori

Campionatul european nu mi se pare ceva wow, poate te referi la campionatul mondial, tot pe tari. Care sunt echipele pe care le sustineti?

Ca suporter trebuie sa stii cand sa nu degenereze lucruri pentru ca scapa usor de sub control si se ajunge la violenta, cunosc fenomenul foarte bine, probabil daca ma nasteam in Anglia aveam o viata activa de stadion, viata de familie mai putin, doar dupa echipa, o luam clar pe aratura.

Nu stiu ce joc de fotbal zici tu, ca pe telefonul ala cred ca mergea maxim jocul ala cu nave spatiale,, cel mai jucat in perioada aia, sau Snake. Interesant ca mai vad fete pasionate de fotbal, ai o bulina alba din partea mea

Sticluta cu otrava, omul negru (stiu ca suna ciudat acum pentru unii), tenis cu piciorul, elasticul, saritul corzii. Cand erau zile ploioase faceam in scara de bloc show-uri, unde cantam, spuneam povesti, recitam poezii indoctrinate de la scoala si ne dadeam note. cand enervam prea mult vecinii, schimbam scara de bloc .
Pot sa zic ca si copiii pe care-i cunosc din ziua de azi, daca nu au fost lasati de parinti prea mult cu nasul in telefon, se distreaza de minune fara el. Si joaca v-ati-ascunselea, sotron, fac scenete de cumparaturi, masinute, catarat leagane si tobogane ca maimutele etc.

Daa, pe cel mondial il aveam in gand. Eu tin cu echipa Italiei, dar imi place si de cea a Argentinei. Tata tine cu Anglia. Dar depinde atunci, cum joaca fiecare echipa. Spre exemplu, in finala dintre Franta si Croatia (2018) eu voiam sa castige Croatia, dar nu a fost sa fie.
Uite, la jocul acesta m-am referit: https://www.youtube.com/watch?v=Zg3FMiOCLr0
Are matusa mea exact modelul acesta de Nokia din video si abia asteptam sa ma joc. Il are de 16 ani! Inca functioneaza ceea ce e uimitor.

Imi aduc aminte ceva "ascunsa" pe cand eram buric, si jucat cu masinute prin nisip.
Interesant a devenit pe la 13 ani, cand eu aveam Mobra, un prieten de 11 fura un Opel Kadett de la parinti, si dadeam ture de strada