Si eu sunt depresiv de cand ma stiu, face parte din personalitatea mea. In urma cu ceva timp, depresia mea a atins apogeul, am inceput sa am un comportament autodistructiv si nu mai era mult pana cand luam o decizie radicala. Am recurs la psihiatru, acum urmez un tratament si ma simt putin mai bine in ceea ce priveste dispozitia si am renuntat la comportamentele autodistructive. Atitudinea mea si perspectiva mea asupra vietii au ramas aceleasi, fiindca am o personalitate si un teperament depresiv/ melancolic, dar viata nu imi mai pare atat de dificil de trait. Am gasit si redescoperit diverse activitati care imi fac o oarecare placere si care ma distrag de la gandurile negre si in plus, am gasit o modalitate prin care sa imi descarc aceste ganduri, scriind. Mi se mai intampla sa am momente in care clachez si imi doresc sa nu mai exist, dar mult mai rar decat inainte, iar acum reusesc sa trec mult mai repede peste si sa ma concentrez pe putinele activitati care imi fac placere. Singura solutie pe care ti-o pot sugera este sa mergi la psihiatru si probabil, in urma tratamentului prescris, vei simti o oarecare imbunatatire a starii generale.
Dea...
Eram ok... apoi mi-a zis "credeam că ești mai fericită" și așa s-a dus tot.
Oamenii merită să fie fericiți.Așa ar trebui să fie, dar până acolo pentru câțiva e cale lungă.
Multă baftă!
Stii ca exista depresie relativ obisnuita, declansata de traume reale si depresie fara absolut nici un motiv declansata de afectiuni psiho-emotionale. La ce povestesti si la cum arati din poza de profil, te asigur ca e pe baza de probleme psihice, n-are nici o treaba cu realitatea si fara sa fie vreo insulta, doamne fereste, ai nevoie de un consult de specialitate si medicatie plus consiliere psihologica. Altfel tare mi-e ca ajungi mai rau.
Wow,esti un om de geniu... Dispari, daca ai vrea cu adevarat sa treci peste asta, ti-ai da silinta, nu ai provoca utilizatorii TPU sa simta mila fata de tine.Acum cine te crezi? Eminescu?!
Cred ca ar trebui sa treci pe la un psiholog. Cind am avut si eu momente de depresie am trecut si eu pe la el si am inceput sa vad viata cu alti ochi.
Trebuie sa faci numaidecit ceva cu starea asta, pentru ca nu merita sa traiesti asa viata asta frumoasa.
Nici măcar o oră? Nici măcar un minut? Poate exagerezi(?)
Da, am trăit asta, alteori doar indiferență... Cred că te obișnuiești