Sunt socat dupa pierderea unei cateluse care a fost ca o parte din mine, efectiv nu pot sa-mi revin din starea asta care ma macina...Am avut o catelusa, am crescut-o de cand era micuta, la inceput cand a adus-o tata la noi in casa, asta in urma cu 1 an jumate nu eram de acord cu ea dar dupa am ionceput sa ma joc mereu cu ea, mereu cand veneam de la scoala venea in poarta si se bucura si se alinta in fata mea iar eu o pupam si ma jucam zi si noapte cu ea, asta pana ieri, cand in cateva minute cat mama mea a lasat poarta de la drum deschisa ea a iesit in strada si dupa putin timp mama a venit plangand spunandu-mi ca "Babi", catelusa mea cu mustati e pe asfalt moarta, iar eu m-am dus intr-un suflet si am vazut-o pusa pe marginea santului, cu ochii eschisi, curgandu-i usor sange din nas si pe gura...Am caini, pisici, am tinut la multi caini in viata asta, dar acest ingeras de caine care a fost parte din sufletul meu m-a distrus.Cum pot sa-mi revin din aceasta faza? Simt ca nu are rost viata mea fara acea catelusa, vorbesc foarte serios, poate pare aiurea ce spun dar a fost un catel aparte pentru mine, mereu mergea cu mine in gradina, se gudura, mirosea toate plantele si se alinta mereu, parca o vad acum in ochi cum fugea din gradina la mine cand veneam de la scoala

Ma intrebi ce o sa faci cand o sa iti moara cineva drag (doar in caz ca) probabil o sa cauti metode de sinucidere Hh, bad joke -haz de necaz-
Toti am pierdut animalute dragi la viata noastra, gaseste unul nou, stiu ca nu poate fi inlocuit atat de usor da incerca sa te apropii di de alt animalut.

"Simt ca nu are rost viata mea fara acea catelusa" =]]]]]
Ești de tot râsul.
Dă-ți două pălmi și revino-ți.

"Simt ca nu are rost viata mea fara acea catelusa"- Heeheeee, mai sa-mi dea lacrimile de... plans. Heelooo, da, te inteleg, si eu am caini pe care ii iubesc, da' asta e. Treci peste. Daca Doamne fereste murea o persoana apropiata ce faceai? Trezeste-te la realitate. Viata e dura si ce ai patit acum e penibil fata de cei vei pati in viitor.

Ps. R.I.P "Babi".

Andrei, eu nu nu voi rade de tine, asa cum au facut cei care au raspuns inaintea mea, fara sa realizeze, macar, ceea ce fac. Pana la urma, nu e nimeni in masura sa decida din ce merita sau nu sa faci o tragedie, ce iti poate provoca suferinta si ce nu, intrucat fiecare dintre noi are propria raportare la viata si la lumea extreioara, propriile preferinte, alegeri, expectante, pe care ceilalti ar trebui sa ni le respecte, nicidecum sa ni le ironizeze sau ridicularizeze. Eu vreau sa te felicit pentru sensibilitatea ta, pentru frumusetea ta sufleteasca, pentru randurile minunate pe care le-ai scris despre prietena ta necuvantatoare si sa iti spun ca iti intuiesc si inteleg durerea.
Si eu am o catelusa si o iubesc enorm, nici nu vreau sa-mi imaginez ce ai simtit tu cand ai asistat la acea scena de groaza, la moartea catelusei tale. Recunosc ca, involuntary, doua lacrimi mi-au tansit din ochi, citind descrierea catelusei moarte, pe asphalt.
Insa, vreau sa te incurajez, sa-ti spun ca micuta ta prietena nu s-ar simti bine, daca ar fi in viata, asistand la suferinta ta (ea te iubea, asa cum toti cateii isi iubesc prietenii-oameni) si, de aceea, cred ca nu ar trebui sa te consumi atat de mult. Linisteste-te, aduna-ti gandurile si investeste aceste frumoase sentimente in ajutorarean altui catelus, eventual, poti adopta un puiut mic, pe care sa-l cresti si de care sa ai grija, cu tot devotamentul si rabdarea de care simt ca esti capabil.
Incearca sa-sti stergi din minte scena trista la care ai asistat (stiu, e dificil, dar nu imposibil), gandeste-te doar la amintirile frumoase pe care le-ai avut cu aceasta catelusa, la jocurile voastre, la clipele fericite cand o pupai si o alintai si continua acest comportament cu un alt catel (sunt atatia abandonati, incat ar fi bine sa- dai unuia sansa la un acoperis oferit de un stapan iubitor ca tine).
Si mai inceraca sa te concetrezi la alte lucruri, inteleg ca esti elev, ocupa-ti mintea, in aceasta perioada, cu scoala (e perioada tezelor, deci ai de invatat), profita de vremea frumoasa de afara si iesi la plimbare cu prietenii, citeste, asculta muzica preferata, vizioneaza o comedie.
O seara linistita iti urez!

Buna, Andrei,

Hai sa stam de vorba. Vrem sa te ajutam sa-ti fie mai bine.
Poti primi ajutor specializat in mod gratuit.
Asociatia Telefonul Copilului poate fi partenerul tau de discutii sau poate fi prietenul tau atunci cand te confrunti cu o problema. Confidentialitatea este cuvantul cheie in relatia ta cu serviciul Telefonul Copilului, oferit de organizatia noastra.
Apelul catre 116 111 este gratuit din retelele Telekom, de luni pana duminica, in intervalul orar 08.00 – 00.00. Mai multe poti afla si la: http://www.telefonulcopilului.ro/intrebari-frecvente
Pentru ca problemele cu care te confrunti reprezinta subiecte delicate si te-ai putea simti in largul tau mai degraba in mediul online, te indrumam sa ne transmiti mesajul tau la telefonulcopilului@telefonulcopilului.ro

Asteptam sa te ajutam!

Omoara te, glumesc da ce sa iti raspund atunci cand spui,, nu pot sa traiesc fara ea,,
lasa, cu timplul o sa o uiti, va ramane o amintire, frumoasa
asta e,

Îmi pare rău pentru ''pierdera ta'' . Mno bine, hai să fiu mai serioasă. Și eu am avut multe animale la viața mea, eram mai mica si tin minte ca aveam o catea cu 3 pui, si dintre aia 3 pui era unu' mai dragalas, si stateam mereu cu fratimiu si cu el. Dar intr-o zi, mergeam la el si am vazut doar 2 catei in cusca. Mama puilor era in spatele custii, il lingea pe puiul ala mai mic deoarece era plin de sange, un dulau fusese in acea noapte acolo, iar el a iesit afara din cusca, si a patit ce a patit..peste 2-3 zile a murit, am plans ca proasta dupa un caine. Eu si fratimiu am mers si l-am ingropat Atunci imi parea foarte rau..Ma rog, in cazul tau poti lua o catelusa asemanatoare, ii dai numele ''Babi'', si incerci sa uiti tot ce s-a intamplat. Baftă.