Sunteti dependenti? Ce va da dependenta? Cum scapam de dependentele nocive? Ma refer la orice va trece prin cap. Intrebarea s-a nascut din reprosul pe care l-am primit de curand de la o persoana apropiata cum ca as sta prea mult pe...TPU.
Sunt dependent de pariuri sportive. Si-mi dauneaza mult fiindca bag bani. Imi place mult fotbalul ( deh, sunt barbat ) si din cauza asta fac analize, ma informez si incerc sa ghicesc scoruri, pronosticuri. Mi-ar fi placut sa cred ca nu-s dependent, dar as sti ca nu-i asa. Adrenalina si sportul in sine ma fascineaza.
Sunt dependent de bere. In Bucuresti, cred ca beam 2-3 beri pe seara. Asta fiindca era f. cald, si berea ma linisteste si de nervi, iar seara imi aprofundeaza starea de moleseala, oboseala. Dar tind sa cred ca nu-s dependent de ea. Exemplu, in momentul de fata n-am mai baut o gura de bere de vreo 5 zile. Simt nevoia intr-adevar, dar nu atat de mare incat sa ies afara sa ma duc la primul chiosc care e la 3 minute de mine si sa-mi iau una. Mi-e si lene de fapt. Nu pot spune acelasi lucru insa de pariurile sportive. Azi sunt meciuri, bineinteles ca ma voi duce sa bag un bilet. Si asta nu-i dependenta nociv precum berea, unde stiu ca am stapanire si beau doar cat e necesar - in majoritatea cazurilor. Ma enervez atunci cand nu-mi iese un meci, ma auto-critic c-am bagat si studiat prost, naste o ambitie personala prosteasca ca n-am fost capabil si iar ma duc sa bag. Sunt bucuros ca n-am treaba cu alte jocuri de noroc, exemplu ruleta sau poker-ul. Poker mai joc pe bani, dar in cantitati mici si pentru fun.
Imi pare rau insa ca nu-s dependent de carti, de cunoastere, de asimilare a informatiei. Asta e o dependenta ce doresc sa mi-o auto-reglez, cu pasi marunti, in viitorul cat mai apropiat.
Răspunde
Ordonare:
Cronologică
Răspunde
Tutun si cafea. Mai rau nici nu se putea. 
Am reusit sa le mai raresc, dar de renuntat definitiv n-am reusit niciodata. 
Cred totusi ca e timpul sa o fac. 
Intru si eu in clubul lui FearNoEvil. Cafea la greu... tutun, la fel.
Dar, mai am o dependenta...in compensatie: cartile (si nu alea de joc).
Chiar azi dimineata spuneam ca am devenit dependenta... e valabil daca e vorba de o persoana? Lasa!
Eu sunt vicioasa!
Fumez si e dependenta, e placere...cred ca as putea sa fac apologia fumatului, pentru ca uneori, mi se pare ca tigara mea are gust de migdale, de caise, de placinta! 
Va rog, pe cei care nu ati incercat sa fumati, sa nu o faceti si sa ignorati acest raspuns!
Multumesc,
Monica
Sunt dependenta de cafea si pepsi.nu pot sa renunt la ele. daca incerc sa ma las imi tremura mainile, ma doare capul.
Sunt dependenta de cafea, daca nu beau o zi ma doare capul, de telefonul mobil si ar mai fi ceva! Dar nu vreau sa scap de ele!
Acelasi repros l-am primit si eu de curand de la sotul meu. Eh, are dreptate ce pot sa spun... Mi-am pierdut multe ore in fata calculatorului, dar cred ca nu as face vreun soc daca as intrerupe brusc vizitele pe TPU. In secret, cred ca sunt dependenta si de cafea dar mai mult de una pe zi (rar doua) nu beau. O carte buna imi da sigur dependenta. De curand am pierdut 3 nopti la rand sa termin o carte. O saptamana am umblat ca un zombie, dar nu aveam in cap decat sa mai recitesc anumite capitole.
Nu-mi plac dependentele... De aceea m-am lasat de fumat... imi mai las uneori telefonul mobil acasa... Si iau pauze de la ascultat muzica... Totusi... sunt cateva elemente vitala fata de care nu putem trai... hrana, apa...
Flav: Multumesc pentru raspunsul complex si curajos. Mi-a placut in special finalul cu dependentele "autoreglabile".
Ma bucur ca ai realizat nocivitatea "pasiunii" tale pentru pariurile sportive.Asta-i primul pas spre rezolvare. Doar o pilda am: in familia mea exista un fost jucator de poker la aparate. In rest echilibrat, timp de 2 ani nu s-a despartit de salile de jocuri. pierdea toti banii, nu mai avea notiunea timpului, uita sa se intoarca acasa. fiica-sa plangea si intreba
unde-i taica-sau, iar sotia avea deja actele de divort bagate. Din fericire, in acest moment lucrurile au luat o intorsatura fericita. Pentru mine, care nu-s nici sotia, nici fiica, acest pasaj e un cosmar.
Despre bere: ar fi greu(dar nu imposibil) sa fii alcoolic la 22 de ani. Devenirea dureaza, e mai insidioasa, necesita timp. Specialistii au cativa indicatori: alcoolic= o persoana care consuma frecvent(nu neaparat zilnic) trei beri sau echivalentul in alcool la alt produs. Mai exista si dipsomania, o forma de alcoolism in care individul bea rar, periodic insa (o data pe luna) cisterne de bautura. E foarte simplu sa aluneci, asta-i ideea. Radem, glumim, dar alcoolul e extrem de periculos. Si ultimul care afla ca e alcoolic e alcoolicul insusi.
Am postat asta pentru ca am vazut ca sunt multi tineri pe site si doresc, din suflet sa ajut cu aceste informatii, inca inainte ca ireparabilul sa se produca.
Eu sunt dependenta de TPU si de multe altele
dat u ce iai raspuns la persoana respectyva cand tya spus asa ceva de TPU?
eu cred ca nu ar trebui sa fie treaba ei/lui ca stay pe TPU pe tympul tau nu nu a ei/lui
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
