Sincer sunt introvertit. Niciodată nu m-am simțit bine în grupurile mari, sincer mă simțeam mai singur decât dacă aș fi stat acasă. Îmi plac conversațiile de grup, maxim 3-4 persoane. Dar chiar și așa, la fel de bine pot să mă plictisesc și să vreau să plec acasă. E mult mai bine să fii singur într-un loc al tău decât cu cine știe ce persoane pe nu știu unde făcând cine știe ce.
Nu suport grupurile de oameni necunoscuti, urasc sa incep conversatii, anxietatea ma omoara, de frica sa nu zic ceva jenant cand vorbesc la telefon.
Bazandu-ne pe afirmatiile de mai sus, putem deduce ca sunt cel mai extrovertit baietel, dar hai sa nu punem etichete.
Nu-i adevarat, iau in considerare cand cineva isi poate dovedi afirmatia prin doveziii stiintifice, cand poti dovedi stiintific ca ai dreptate sunt de acord cu persoana in cauza, orice dovada o iau in considerare doar sa fie stiintifica si sa fie dovedita prin metoda stiintifica, afirmatiile cer dovezii, din pacate poporul roman este extrem de dogmatic si foarte credul si usor de pacalit, in secolul 21 baza trebuie sa fie stiinta nu vorbele
Puțin introvertit...
De ce? Pentru că nu mi se oferă șansa de a fi altfel.
Pur și simplu oamenii caută popularitatea, dacă pe mine mă cunoaște doar un sfert din cartier, nu sunt bun..Ar trebui să mă cunoască toți.
Cam pe principiul ăsta se merge la mine aici
E acelasi lucru. Tot tu ai gandit raspunsul, fie el real sau minciuna, e produsul creierului tau si numai al tau.
Toti putem alege ce sa spunem. Alegerile pe care le facem le definesc, fie ca se refera ele la adevar sau minciuna, mereu faci alegeri. Iar alegerile de faci in functie de convingerile si regulile personale, strict in functie de modul in care tu judeci, un mod unic.