Desigur ca nu incurajezi acele vicii. Dar da poti fi natulal/a si sa fii placut/a.
Nu trebuie sa alergidupa a fii placut de cineva, ci sa incerci sa iti pui in valoare calitatile tale cele pozitive, iar cele negative sa le tii sub control.
La prima întrebare : îți dorești cumva să fi plăcută de toată populația planetei? Bineînțeles că întotdeauna vor exista și persoane care nu te vor agreea. Și?
La a doua întrebare : si dacă va fi falsă și prefăcută îi va face cinste și îi va aduce beneficii sănătății?
"a fi tu însuți" e un sfat care trebuie perceput doar ca metaforă.
Tu nu poti fi decât cine ești, chiar și atunci când te prefaci, tu rămâi tot tu. Nu devii altcineva. așa că o interpretare la propriu a acestui sfat rezultă în tautologie: e mereu adevărat că tu ești tu.
Așa că metafora vrea să zică altceva. Personal o interpretez ca o îndemnare sper a manifesta în viața cotidiană, cât mai mult posibil, convigerile proprii.
Aceste convingeri pot fi evaluate de catre restul ca fiind pozitiv sau nu. E normal.
Bineînțeles că iese imediat dilema: dacă ma îndememni să mă comport conform convingerilor mele, de ce mă judeci?
Un răspuns posibil ar fi că aceste principii nu vin izolate, ci într-un context care include alte principii. Ele se completează.
Una e sa zici la modul abstract "fi tu însuți" si gata, alta este să adaugi "nu fă rău nimanui", "respectă viața si bunurile celorlalți", "nu invidia", și așa mai departe.
Unde vreau să ajung este că principiile singulare, decontextualizate, sunt greu de înțeles coerent.
Este important să fii tu însuți, dar asta nu înseamnă că trebuie să neglijezi regulile și normele sociale și morale. Fiecare are responsabilitatea de a se comporta în modul potrivit și de a respecta ceilalți. În cazul în care comportamentul tău este considerat arogant, necioplit sau viciat, ar trebui să fii deschis la feedback-ul celor din jur și să încerci să îți schimbi comportamentul în consecință
anonim_4396 întreabă: