TUPÉU, (rar) tupeuri, s.n. Îndrăzneală, cutezanță care întrece limita cuvenită; obrăznicie, impertinență. – Din fr. toupet.
Din definitia de mai sus rezulta cat se poate de clar ca acest cuvant are o conotatie negativa.
Curajul este bun. Demnitatea propriei opinii este buna.
Tupeul este bun doar in show-urile televizate de genul " Oana l-a inselat pe Pepe" si mai este bun daca locuiesti in Ferentari.
Nu te lasa pacalit de manelele de pe Taraf Tv. Bafta 
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
O necesitate care e necesara cand cineva incepe sa faca misto si trebuie sa demonstrezi ca si tu ai personalitate dura prin tupeu nu frica.
Răspunde
Salut... Pai uite, parerea mea este ca poate fi si calitate si defect, dar mai ales defect. Poti fi tupeist dar cu bun simt daca intrecu masura, atunci deja esti exagerat! Sper ca ti-a placut parerea mea. Pupici draga
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
