V-aţi îndrăgostit vreodată de un personaj dintr-o carte? Vreau şi argumente.
Ordonare:
După relevanţă
Nu, nu mi s-a întâmplat. Dar cunosc foarte mulți care au făcut-o... după ce au citit Biblia.
Răspunde
Chiar foarte interesanta intrebarea
O singura data mi s-a intamplat, desi am citit destul de mult si mi-au placut multe personaje, dar doar mi-au placut!
M-am indragostit de personajul principal( Radu Comsa) din romanul ''Intunecare'' de Cezar Petrescu. Dupa parerea mea, este atat de bine construita povestea( drama razboiului care distruge atatea destine), atat de frumos create trairile personajului Radu(care incearca sa supravietuiasca multelor incercari la care il supune viata in contextul politic si social in timpul si dupa razboi ), incat am indragit imediat cartea( si implicit, personajul). Autorul reuseste sa introduca cititorul intr-o atmosfera apasatoare, pentru ca acesta sa inteleaga cat de mult poate razboiul sa distruga tot universul oamenilor, indiferent de statutul lor.
)
Da...eu m-am idrsgostit de Maytreyi a lui Mircea Eliade.Ideea e ca ea parca reprezinta ce caut eu, un pic timida, ochii ei mari, tenul fin si mai inchis la culoare, firava, inteligenta...Cand te indragostesti de ceva ce sti ca nu exista de fapt e dorinta de a gasi acel ceva ce te completeaza, ce constientizezi ca nu exista dar totusi ii gasesti un pic de loc in sufletul tau.Tu?
Mă bucur că o menţionezi pe Maitreyi în răspunsul tău, pentru că într-adevar este un personaj impresionant.
De-a lungul timpului cred că am trăit mai multe "iubiri" scrise în cerneală. În copilarie m-am indragostit de Harry Potter pentru că era tot ceea ce-mi doream sa fiu, dar îmi era imposibil, pentru că era un luptător, pentru că are un destin cu adevărat unic, pentru că era încăpăţânat şi nu asculta de ceilalţi, pentru că era naiv, sensibil şi diferit. Mai târziu, spre adolescenţă am simţit acelaşi sentiment pentru Holden Caulfield din De veghe în lanul de secară. În el simţeam că ma regăsesc din multe puncte de vedere. Îmi plăcea pentru că era pe cât de matur, pe atât de imatur, pentru că avea visuri măreţe specifice vârstei adolescenţei, pentru că-mi semăna. Tot în aceeaşi perioadă am fost impresionată de Grigore Dima din Elevul Dima dintr-a şaptea, pentru deciziile grele, stupide, mature şi imature pe care le ia şi pentru sensibilitate.
Doar o parte din personajele de care m-am îndrăgostit pentru că m-au impresionat, unele fiind mai complexe decât altele.
Răspunde 
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
