Vă prezint un scenariu ipotetic: să zicem că o cunoștință de a voastră (de 27 de ani, nu foarte populară) ar stabilii cu o femeie (40 de ani, mai puțin cunoscută și populară) din orașul vostru, să o înlocuiască cât timp ea este plecată timp de două săptămâni în alt oraș, cu diverse treburi. Adică cea de 27 să se dea drept cea de 40.
E vorba despre înlocuire ca un fel de sosie, adică lumea din oraș să creadă că cea de 27 este cea de 40.
Să zicem că cea de 40 ar recurge la asta din n motive.
Să zicem că amândouă au aceeași constituție (atletică) și aproximativ aceeași înălțime, doar că femeia de 40 e cu cu 2 cm mai scundă; sau ambele au mod de exprimare asemănător și tonalitate + permis de conducere.
Ei bine, cea de 27 se "camuflează" în următorul fel: ar purta masca Covid pe tot nasul și gura, ochelari de soare, șapcă sau perucă și haine de ale femeii de 40.
Să zicem că cea de 27 circulă cu și în mașina celei de 40 prin oraș și merge și la locul ei de muncă, un post în care, să zicem, nu necesită mult dialog și expunere.
Cea de 27 ar sta la distanță, în mașină și ar comunica cu ceilalți de la câțiva metri distanță.
Ei bine, credeți că persoanele din oraș sau subordonații celei de 40 și-ar da seama că nu e ea, ci o sosie?
Voi v-ați da seama?
În cât timp?
Ce anume v-ar trezi suspiciuni?

Mi-as da seama imediat, maxim 10 minute. Cum zicea Hammurabi, in primul rind vocea te da de gol. Apoi, intreaga comunicare. Gesturi, pozitii ale miinilor, picioarelor, privirea, reactii la anumiti stimuli (se enerveaza/panicheaza mult mai usor ca cea de 40 sa zicem)

Se zice ca mari oameni de stat ar fi avut sosii. Erau alesi actori asemanatori cu ei, cosmetizati sa arate exact ca ei, dar, ca sa treaca de bariera personalitatii, ce ne face atit de unici, exersau luni, ani, gesturi, miscari, actiuni, reactii, ca sa intre in pielea personajului si sa il imite cit mai bine.

Daca deghizarea e facuta bine, nu se va prinde nimeni ca e o sosie.

Chiar dacă vizual ar fi o replică perfectă, vocea ar face diferența.
Mi-aș da seama imediat de la primele fraze.
Tonul vocii, timbrul, modul de exprimare, dinamica vorbirii, intonație, cursivitate, etc.
Sunt necesare câteva fraze, 1 - 2 min. de discuție.
De aia se și numește "amprentă vocală". E ca o amprentă. Nu poate fi replicată exact.
E foarte posibil ca mulți să nu dea importanță și să treacă peste.
Dar sunt și foarte mulți genul meu, care sesizează imediat ceva ce nu e ok, și nu trec peste, așa ușor.

Rosa, tu ești, maică? Mi-a fost dor de tine!
Păi, în primul rând mi s-ar părea ciudat faptul că sosia stă în mașină, la distanță de oricine altcineva (dacă nu cumva și cucoana făcea chestia asta, caz în care e ok).
Apoi poate mi-ar trezi interesul faptul că vocea diferă sau culoarea ochilor.
Cei doi centimetri nu cred că s-ar observa dacă sosia se izolează cum trebuie, deși, pentru un observator ager, ar atrage atenția.

Rosittaaaa, mi-era dor de scenariile tale ipotetice Ești ca o mătușică pentru mine, o mătușică ciudată pe TPU

Revenind la întrebarea ta, da, păi cred că mi-aș da seama. Poate că m-ai păcăli, dacă n-ai vorbi deloc cu mine sau dacă te-aș cunoaște doar așa de un bună ziua. Sinceră să fiu, am două colege gemene pe care nu prea le deosebesc, dar nu la modul că le consider aceeași persona, doar că vorbesc cu ele, le identific ca fiind diferite, doar că nu știu să-ți spun care-i care sau ci cine am stat de vorbă. Pe mine ai putea să mă duci cu puțin noroc de nas, dar cu restul umanității nu prea cred că ți-ar merge Zic să stați cuminți.

Ah, Rosa, mă întrebam eu unde au dispărut cele 100 de întrebări săptămânale total lipsite de sens . Pe cât de ușor crezi tu că ar fi sa te dai drept cineva, mai ales în fața persoanelor care o cunosc pe respectiva doamna de 40 de ani care total random bănuiesc că lucrează în agricultură și are permis de armă, pe atat de greu este. Nu poți copia chiar totul de ex culoarea pielii, a ochilor, expresiile faciale sau corporale, vocea etc. E o prostie să vrei sa faci asta, in cazul in care femeia se deplasează undeva timp de 2 săptămâni, mă gândesc că poate lăsa un membru al familiei sa se ocupe de treburi daca chiar este ceva urgent ( sau un angajat în caz că este vorba de munca ). Nu numai că e o idee proasta din multe puncte de vedere, e chiar o idee infantila.

Depinde de ce funcție are:
- este șefă? Mulți și-ar da seama repede, în special cei din topul ierarhiei la locul de muncă al ei. Trebuie o anumită atitudine pentru a fi un lider. O fată de 27 de ani nu are experiența de viață a unei femei de 40. Se poate ca cea de 40 să aibă deja copil aproape de vârsta fetei.
- este angajată? Prietenii de la locul de muncă ar bănui ei ceva.