Va rog sa ma ajutati repede, simt ca imi pierd mintile, chiar nu stiu ce sa mai fac.

Sunt baiat, am aproape 22 de ani, din pacate sunt gay si sunt intr-o depresie foarte urata, inca din timpul liceului.
Din cauza acestei depresii am facut o gramada de lucruri pe care le regret enorm de mult, lucruri pe care in mod normal nu le-as fi facut niciodata in viata mea.
Acum din cauza acestor lucruri pe care le regret, stau si plang ca un prost, lucruri de care eram constient ca ar putea avea efecte negative pe viitor, dar nu-mi pasa (Ce lucruri am facut? lucruri de care nu sunt mandru deloc si pe care le puteam evita foarte usor.)
As vrea sa merg inainte, sa uit, dar nu pot, imi vine tot timpul in cap toate lucrurile pe care le-am facut.
Pur si simplu nu pot accepta ca eu am facut asa ceva, nu pot accepta trecutul.
Am mereu sentimentul de vinovatie, ca puteam actiona altfel, dar nu am facut asa.
Am lasat toti prostii sa-si bata joc de mine si regret enorm acum.
Toata lumea si-a facut o impresie proasta despre mine acum din cauza asta.
Imi vine sa ma arunc undeva, sa mor si sa scap de toate, sa uite toata lumea de mine.
Inainte de depresie nu eram deloc asa, eram un copil sensibil si timid, gandeam un lucru si jumatate de ora inainte sa-l fac, acum fiind in depresie nu-mi pasa de nimic si actionam fara sa gandesc prea mult, iar asta avea sa aiba consecinte grave pe viiitor.
Ma uit in oglinda si nu ma recunosc, nu-mi vine sa cred ca eu sunt aceasta persoana monstruoasa.
Sincer, chiar nu mi-ar pasa daca as muri, numai sa scap de stresul asta din capul meu.
Ma tot gandesc de ceva timp sa ma sinucid, dar mi-e foarte frica ca dincolo m-ar putea astepta iadul.
Asta este singurul motiv pentru care nu o fac.

Va rog, spuneti-mi ce sa fac, simt ca mor.

Problema ta este că dai importanță altor persoane mai mult decât îți dai ție. Nimeni nu trebuie să conteze mai mult decât propria persoană, pentru că doar atunci când te pui pe tine pe primul loc vei reuși să îi înțelegi, ajuți, accepți și pe alții. Citește cartea "Secretele întregii vieți", te va ajuta să înțelegi multe lucruri despre tine. În mintea ta dai importanță unor lucruri care nu contează cu adevărat. Mintea creează probleme, ele nu există. E vorba de percepție. Dacă tu lași mintea ta să te controleze ești pierdut.

Calmează-te!
Nu ești cu nimic în minus față de o altă persoană. Cu toții avem greșelile noastre. Nu există om fără de păcat. Nimeni nu este în măsură să te judece.
Tu ești singurul conștient de motivele care au condus la acele fapte.
Oameni toxici vor exista mereu. Te folosesc pe tine pentru a se superioriza. În realitate, demonstrează faptul că sunt cu adevărat josnici.
Nu lăsa să profite de vulnerabilitatea ta. Dumnezeu este cu tine, vei depăși acest impas, ai încredere!

Nu-ti pierde timpul regretand greselile din trecut, trecutul nu poti sa-l schimbi oricat ai vrea, mai bine gandeste-te la viitor, la ce lucruri bune ai putea face de acum inainte.

Aceasta ar trebui sa fie ultima solutie, dar te poti muta...
Nu neaparat imediat, iti faci niste planuri, cauti in prealabil un loc de munca, un loc de inchiriat si te muti in alt oras.
Asta nu inseamna sa fugi de probleme, ci sa te reevaluezi.
Incearca sa sa faci un nou inceput, "un fresh start".
Nu stiu ce lucruri rele ai facut, nici nu conteaza, dar nu trebuie sa fii legat de un loc in care oamenii nu te suporta sau te urasc.

"Din pacate sunt gay" - nu esti singurul. Ai vazut ce comunitate mare exista? Asta e orientarea ta si a altora. O spui de parca e ceva dezastruos, inadmisibil. Eu nu te condamn fiindca esti gay.
Cred ca ai facut ceva foarte rau, DAR orice impresie poate fi schimbata. Ai de acum inainte sansa de a arata ca nu esti atat de "monstruos".
Ai nevoie de ajutor specializat. Vezi un psiholig sau psihiatru. Pe Facebook exista un grup,, Recomanda un psiholog". O sa primesti recomandari acolo pentru un psiholog bun.
Sunt unele greseli imense, dar asta nu inseamnaca trebuie sa iti iei viata. Am si eu unele greseli mari. Stii ce am facut? Le-am acceptat si am trecut peste. Din ele am invatat ceva.
Din experienta ta, poti invata sa eviti ceea ce ai facut. La 22 de ani viata nu e pierduta! Cei care te iubesc or fi suparati insa le va trece supararea dupa o vreme. Ai timp sa dovedesti ca te poti indrepta.