| TheMoon15 a întrebat:

Va salut si va multumesc in avans pentru cei care imi vor citi problema.
Eu sufar de touch starvation. Pentru cei care nu inteleg termenul,duc lipsa de contact fizic,fie ca vorbind de o atingere a bratului,a mainii,sau o imbratisare,si nu,nu vorbesc de sex,este complet exclus din discutie. Sa explic.
A fost o perioada cand,desi sunt introvertit si rezervat,aveam prieteni,am avut si o prietena foarte buna care era foarte permisiva cu orice fel de contact fizic, dar ma vedeam rar cu ea, dar atunci cand reuseam sa ne vedem si puneam mana pe ea simteam cum ma incarc, sincer sa fiu, fara nici un fel de exagerare, odata, cand am luat-o in brate, m-am simtit mai bine decat oricare alta senzatie de care am putut sa am parte in 18 ani de viata, mult mai buna ca sexul...mult mai buna,inca imi aduc vivid momentul si ce am putut sa traiesc minutele alea.
Ideea este ca,odata,intr-o cearta, a dat de inteles ca daca nu incetez si nu las de la mine discutia,va merge mai departe si va spune ca as fi abuzat de ea (referitor la intalnirea respectiva,un lucru complet fals)
De atunci, sa spunem asa, am ramas cu o mare trauma legata de contactul fizic, am o frica irationala sa nu fac persoanele din jurul meu, acum plecate, sa fie incomode din cauza faptului ca as pune mana pe ele in alt mod decat cel firesc.
Este aproape noiembrie, din pacate sunt aproape convins ca imi voi face majoratul singur si singurul cadou pe care as fi putut sa il cer ar fi fost sa pot sa iau pe cineva in brate fara sa ma simt...prost.
Doar asta mi-am dorit.Am avut peste 30 de prietene fete anul asta, cu unele poate am vorbit mai putin si ocazional, altele imi dadeau doar ele mesaj cu lunile si incercau sa fie mai mult decat prietene cu mine si asa mai departe.
Spre norocul meu arat bine...chiar arat bine.Sunt frumos,am o fata frumos structurata si stiu sa imi fac prieteni, dar aproape plangand scriind asta si spre rusinea mea, foarte multi erau departe, in alte orase, chiar la marginea tarii si in orasul meu nu sunt persoane bune, fara sa exagerez, dar pe langa fata respectiva, nu e nimeni.Am avut si in oras 3 prietene dar...nu, a trebuit sa le las pentru ca ma faceau foarte incomod. Erau enervante,cu adevarat enervante,una era foarte feminina (un lucru care pe mine ma enerveaza enorm)si dorea de la mine doar sex,una nu ma asculta si vorbea doar despre probleme ei si una era la fel ca ea,dar mult mai imatura si ma intreruprea atunci cand vorbem despre mine.
Am adus problema asta in discutie celor cu care am vorbit si toate mi-au spus ca,daca e vorba sa ne vedem,imi dau consintamantul sa le las sa le ating,dar dupa cum am spus, apar probleme, distanta e una dintre ele si toate la un moment au plecat (totusi, am observat ca cea de care eram cel mai apropiat si comod facea demersuri sa ne vedem, dar cateodata lucrurile nu merg bine si se termina fara sa iti dai seama)
In punctul asta nici macar nu as cere o relatie, acolo este vorba despre o alta disctutie si in cazul unei relatii nu...nu sunt capabil sa fac asta, am nevoie de cineva cu care sa vorbesc pe internet, nu in realitate, nu sa ne vedem in fiecare zi, cu care sa ii explic traumele si secretele inainte sa il pot privi in ochi, dar pana acolo as vrea pe cineva acum, cineva pe care as putea sa il imbratisez, ACUM.
Timp de 10 luni nu am avut contact absolut deloc cu nici o persoana, exceptand strangerile de mana si imbratisarile banale de 2 secunde.
Cum pot cere cuiva sa il iau in brate? Doresc sa ma reincarc din nou, dar ce as putea sa fac daca in oras nu am gasit persoane cum am gasit in oricare alta parte? Ma simt de parca traiesc cu adevarat intr-un iad si desi este mult mai bine ca anii trecuti unde eram foarte stresat de unele conflicte si probleme, imi e greu sa accept ca nu pot...ca nu sunt capabil sa ajung la acel punct sa cer cuiva sa il imbratisez. Oricat de greu as accepta imi dau seama ca ma amagesc singur. Nu sunt bine cu adevarat si totul ajunge intr-o atmosfera de iad din nou.Nu cred ca ma pot duce la o persoane de pe strada sa o rog sa ma lase sa o ating..imi dau seama cum ar arata.Nu am nevoie de sex, nu pot simti placere in asta, singurul lucru de care am nevoie e sa iau pe cineva in brate.
De ce ceva atat de banal a devenit motivul pentru care acum ma lupt? Ce pot face? Doar atat doresc, contact fizic. Am nevoie de ajutor, de un sfat...va rog.

Răspuns Câştigător
sadrian46
| sadrian46 a răspuns:

Este normal ceea ce dorești, doar că modul în care dorești este exagerat.
Să iei pe cineva în brațe, să îmbrățișezi pe cineva este un gest intim, familial. Este acceptat de exemplu într-un local unde se dansează, dacă partenera acceptă. Asta poți face.

1 răspuns:
| Mosotti a răspuns:

Te duci la psiholog si ii zici problema, ca ala e specialist in din astea, si faptul ca nu simti placere din sex, e clar ca ai mari probleme psihologice.
Doar el te poate rezolva.

Luatu in brate nu se cere! Nu e ca la magazin sa ceri o ciocolata.
Ala vine de la sine intr-o relatie intre doi oameni.
Faptul ca vrei sa ceri asta, nu e in regula in primul rand ca gandire, oamenii echilibrati au parte de asta in mod natural in relatii.

Dupa terapie ai sa te simti incarcat si fara sa ceri cuiva sa il iei in brate, asa cum sunt majoritatea oamenilor de fapt.
Cei de aici nu-s medici, specialisti.
Se termina relatiile tale ca ai probleme, ele vad asta si pleaca.