Vi s`a intamplat vreodata sa fiti atrasa de cineva psihic? vreau sa zic, sa nu va placa de el, sa va plictiseask persoana lui sau sa fiti pur si simplu neutre, sa nu va pese, aparent, de el? sa va fi certat rau de tot, aproape sa va fi luat la bataie, dar, in adancul inimii, inca sa va pese de el? sa nu puteti trai cu gandul ca este la alt liceu si ca nu o sa-l mai vedeti zilnic, desi nu va mai place de el? sa va simtiti mai bine in preajma lui decat in preajma iubitului? sa nu mai aveti incredere in niciun alt baiat si sa nu va simtiti bine in nicio alta relatie? doar cu el sa va purtati natural?
ce credeti despre asta? va rog, un raspuns:-s. mie mi s`a intamplat...

Mai pe scurt, tu inca ti sau il iubesti pe fostul tau prieten care s-a mutat la alt liceu, de care te-ai despartit din diverse motive.Asta e o varianta sau a doua varianta inca nu ai trecut peste vorba aia si obisnuinta, trecutul impreuna te face sa ai gandurile astea.Raspunsul e la tine, daca mai ti la el mergi pe calea aia si poarta o discutie cu el, daca nu, incearca sa treci peste, dar totul merge pe simturi.Cum simti asa procedezi. Dragostea, iubirea la urma urmei e ceva mai mult psihic decat fizic, adica tu iubesti pe cineva nu pentru cum arata ci pentru cum e el cu totul, eventual iti place de X de cum arata, dar iti place si atat.Bafta!

Cand eram mai mica si fara minte i-am dat cu sutul unei relatii de genul din fasa.Cu tipul respectiv ma intelegeam foarte bine, aveam cu ce vorbi toate subiectele posibile dar nu imi placea absolut deloc fizic.Stiam ca ma place dar chiar nu puteam sa stau cu el pentru ca nu ma atragea deloc.Ca de obicei, privind inapoi, am facut o prostie.Acum tipul respectiv are o relatie de doi ani cu o fata si sunt fericiti impreuna.Intotdeauna fac alegeri neinspirate cand e vorba despre asa ceva