Pai si acum am.
Adica stai, ce imaginari? Sunt reali -_- (sa nu le mai zici asa ).
Da, după ce am văzut Mirrai Nikki l-am inventat pe Darus, zeul nebuniei și subconștientului.
Cand eram in clasa a 2-a am avut si odata am purtat o conversatie cu prietena mea imaginara cu voce tare, iar eu efectiv asteptam intrebarea, si pe urma rasoundeam la ea. La un moment dat am inceput sa ma cert. O colega m-a vazut si m-a intrebat,, Tu vorbesti singura?" Mi-a fost asa rusine...
Când eram mai mare și ei au dat de bani și lesă, erau imaginari.
Îți dai seama ce prieteni imaginari ai când ai probleme și vezi cine e acolo și cine nu, ori când ai succes ca să vezi cine se bucură pentru tine și cine nu.
Dacă îmi imaginam când eram mic că mă jucam cu niște copii ce nu mă cunoșteau se pune? Dacă da, am avut.
Am avut dar stiu ca stiam ca nu erau reali. Era un mod bun de distragere. Cand mergeam cu masina sau ceva de genul imi imaginam cum un cal negru cu aripi si corn alerga afara. Mai stateam pe el cateodata sau alergam cu el. Imi faceam povesti iar cand voiam sa mai schimb putin adaugam pe cineva care sa fie un personaj negativ pe care incercam sa il batem :")