Am fost si noi la anii lor, nici noi nu eram prea diferiti..si noi tipam, plangeam. Diferenta dintre cei mici de acum si astia babaci, era aceea ca pe noi ne mai articulau parintii Mda...
Imi vine să-i iau in brațe când îi vad mai ales când merg ca îi văd când merg ca pinguni pe stradă cu piciorușele alea îmi vine sai mușc rau de poponeț ))) mor pentru toți copii din lume chiar de nu sunt ai mei iubesc copii mai mult ca orice pe lumea asta si ca viața mea chiar ieri am vazut un grup de copii si vorbeau radeau in tren intre ei erau asa mici frate nici picioraele nu se atingeau de podeaua de la tren si stăteau cu picioarele in aer )) îmi vinea da ma duc sa-i iau sa ma joc cu ei da dupăia se jucau părinților lor cu mine )))
Când vad ca plângea un copil ce frate ca sunt terminat de tot pai sa vad ca plângea cu lacrimi mama ma ia nervi ca nu pot nu sport frate asa ceva sa vad un copil ca plângea
Buna.Nu reactionez in niciun fel, imi vad de treaba. Trebuie sa fim toleranti cu ceilalti, ca si noi am fost mici.Iar pana la o anumita varsta acestia sunt de-a dreptul isterici si nu ai ce face, nici nu-i poti tine izolati in casa.Pe de alta parte daca te holbezi acuzator/dezaprobator la acei parinti, nu ii ajuti deloc.
anonim_4396 întreabă:
anonim_4396 întreabă: