Țin și de personalitate și de alegeri și de destin sau trecut. Eu ajut persoane dar sunt persoane de încredere, intuiesc destul de ușor de la care as putea sa iau "teapa". Uneori ajut chiar și asa, dar îmi asum riscurile. Cu acea persoana poți doar sa discuți și sa insiști sa ți dea obiectul. Dacă nu ți l da, nu regreta, va veni altul înapoi, e legea compensației în care eu am ajuns sa cred și se verifica.
Pai daca nu stii sa-ti alegi prietenii, asta e rezultatul.
Eu am imprumutat prietenului si 600 Euro si mi-a dat inapoi in 3 luni, dar asa am stabilit, dar ne stim de mici.
Celalalt programatorul m-a imprumutat pe mine cu 2000 de lei, i-am dat inapoi cand am stabilit.
Daca ai prietenii cu toti fraierii de suprafata care-s vrea doar sa-i distrezi, nu stiu ce sa zic.
Chestia cu fraiereala nu tine de cel fraierit, tine de caracterul celui care fraiereste, ca un om ok nu fraiereste pe nimeni, iar cu aia nasoi nu are tangenta.
Ajutorul nu se da oricum mai ales cu chestii mai scumpe.
Se da dupa ani in care te convingi ca e cu tine si la bine si la rau fara interes.
Nu mai vezi inapoi ce ai dat.
Se poate face cu forta dar nu e cazul sa te complici, niste baieti sa-i dea o bataie si daca nu da ala, sa fie mai grava treaba, si sa nu stie cine sunt, sa nu aiba dovezi sa reclame.
Si va da inapoi ala ca sa nu mearga in carje.
Deci tu nu ai cum, uita de ala.
II spui asa cum ai scris:,, este un device pe care eu una am dat niște bani. Au fost banii mamei acolo. Și l-aș vrea înapoi.''
Ca regula generala, nu mai imprumuta nimic la nimeni si rupe legatura cu astfel de persoane.
Nu e cazul sa fii alone, ci sa nu te mai inconjuri de oameni nemernici. Asa cum sunt majoritatea, dealtfel. Unii efectiv atrag tepele...
Asta sunt eu, domnule Gabi. )
O tipă făcută pentru a fi pur și simplu prinsă-n țepe. )
Aia e, încerc să rămân optimistă și aia e. Vor veni cândva vremuri bune și pe strada mea. )
Sau exact cum zice Miss Emma, legea compensației va veni. Am pierdut un device, dar voi câștiga cândva un noroc mai mare. Am încredere mare în asta. Dacă nu, aia e, ne acceptăm soarta și așa.
Pai auto-educa-te. Sau mai viziteaza un pisicolog, ca poate fi utila si o perspectiva profesionala a problemei.
Am fost și la psihologi. Nimic nu se schimbă. Uneori am impresia că oamenii care sunt a fi luați de proști, mereu vor fi luați de proști.
Și râd în loc să plâng. Dacă v-aș povesti câte mi s-au întâmplat ieri, doar că am fost luată de proastă. ) Dar mna, aia e.
Ideea cea mai mare e că, mă întorc acasă cu coada între picioare, nu am găsit chirie, am muncit o săptămână de probă, fără contract și mi-am pierdut și voucherul și ultimul salariu pe nimic. Și nici măcar nu am vizitat ceva prin TM.
De aceea zic că înseamnă să fii prost. ) Dar cine știe, poate încă mai trebuie să mai sufăr nițeluș și după s-o schimba și soarta mea.
Dar prin Călărași, nu mă prea aștept să găsesc ceva de work. )
Dar mna, aia e, când nu e, nu e.
Prost nu, doar ca aerian si fara sa ai habar de drepturile proprii. Si unele chestii care tin de lege si bun-simt.
Prețul lucrului imprumutat, este egal valoarea acelui așa zis prieten sau cunoscut. Cum procedez eu? Consider acel obiect sau sumă pierdută. Iar pe acel om îl arunc in the Recycle Bin apoi dau click dreapta și selectez Empty Recycle Bin.
Mă amuzați teribil ) dar totuși eu sufăr pentru cineva pe care am crezut amic. Sau ați uitat de povestea mea cu Didi, câți ani am suferit doar pentru că m-a părăsit.
Cu toții suferim.
Suferința face parte din viața.
Eu aleg să sufere pentru oamenii au meritat cu adevărat