Voi cum procedați când sunteți certați la job?!
Vă revoltați, considerând că nu e chiar așa?!
Plecați capul și dați dreptate șefilor?!

Dar mai ales cum vă redresați voi emoțional, psihic?! Asta întreb pentru oamenii emoționali, care pun la suflet certurile, criticile sau chiar propriile greșeli.

Și mai grav. Cum reușiți să rămâneți obiectivi și să nu vă pierdeți mințile într-un conflict în care știți că șeful, da, are dreptate (voi fiind cei care întârziați, ați uitat lucruri sau încurcat lucruri în meseria voastră sau ați fost mai acid), dar totuși șeful care are dreptate se ia de ceva din personalitatea ta (adică ceva ce nu poate fi foarte mult schimbat și deci dacă șeful nu vă acceptă, înseamnă că în final are și ceva cu dv ca om)?

Adică ce vreau să zic e că, dacă tu ești certat pentru ceva ce tu faci cu toți, nu doar la muncă și știi că nu prea poți schimba aia, deoarece e felul tău de-a fi, dar șeful te amenință că dacă se mai întâmplă ți se aplică x sau y lucru, cum faci să o scoți la capăt și în situația asta pe cine te poți supăra?! Pentru că știi că șeful are dreptate și tu-i dai dreptate, dar în schimb știi și că de schimbat ceva din felul tău de a fi, nu mai poți schimba, mai ales după o vârstă și sincer, poate pe tine personal nici nu te deranjază chiar dacă asta e și chiar contra legii. Cum faci deci ca într-o situație de genul să fii normal. Pe cine să dai vina și cine să și asume vina?! Dar mai ales pe cine să critici și pe cine să înțelegi în situația de față?!
Pentru că dacă înțeleg pe șef, mă pierd pe mine și trebuie să mă acuz pe mine. Dacă însă-mi dau dreptate mie, pentru că da, nu pot face x sau y lucru din cauza naturii mele, va trebui să acuz pe șef.
Deci voi cum faceți în astfel de situații să priviți lucrurile la mijloc și să nu înebuniți în aceste groaznice digerări?!

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook