Vouă vă pare rău atunci când nu obțineți validare din partea unei persoane importante, inteligente?
De exemplu dacă v-ar refuză o persoană de sex opus care arată bine și e deșteaptă, nu v-ar face sânge rău?
Poate cand eram copila da, ma ofticam de muream cand nu primeam atentie de la cine credeam eu ca e important dar acum stiu ca totul e relativ, ce mie mi se pare inteligent tie ti se poate parea prost si e o prostie sa pui oamenii pe piedestal pana la urma suntem toti o apa si-un pamant
Răspunde
Ordonare:
Cronologică
Răspunde
Nee, sunt destul de sigur pe mine si totodata nu am asteptari asa mari de la mine sa ma amagesc singur.
Nu.
Nu aștept validare din partea nimănui.
Dar cât de fraier trebuie să fi ca să ajungi să fi refuzat? E suficient să schimbi două vorbe și un "bună ziua" ca să-ți dai seama dacă poarta e închisă sau deschisă.
Nu trebuie să dai cu capul în poartă ca vițelul. 
Depinde in ce circumstante m-ar refuza. Daca ma refuza cineva nu e vina acelei persoane, ci a mea ca nu am fost suficient de convingator. Indiferent ca discutam de sex, vindut un aspirator, sau imprumutat batatorul de covoare.; P
Probabil ar fi o dezamagire dar nu e un capat de lume, indiferent cat iti place de o persoana, sentimentele nu sunt tot timpul reciproce 
De ce sa imi para rau ca nu ma valideaza altul inteligent si important? Eu imi stiu ce sunt si ma validez eu prin dovezi cu fapte, adica vezi ce poti, nu ca, crezi ca esti nu stiu cine cum cred multi despre ei.
De ce sa ma supar daca ma respinge o persoane de sex opus si desteapta? Ce, eu daca refuz trebuie sa se supere una?
Tu nu uita ca si daca esti frumos si destept poti sa nu fi genul acelei persoane! Sa nu o atragi la figura (ca de acolo vine atractia). Dar nu ca nu esti destul de frumos si destept.
Viata mea nu depinde de altii. Asta cu altii e secundar, conteaza cum te vezi tu, ca tu cu tine stai mereu, altii vin si pleaca, pana si copiii pleaca.
Pai daca tu nu te placi pe tine (ca daca te-ai place nu ai mai avea nevoie de validarea altora), cum sa te placa altii?
Singura validare e la locul de munca, dar acolo e normal, ca sa iei bani trebuie sa fi bun in chestia aia si sa o demonstrezi conducerii, dar aia deja nu mai e viata privata, e altceva.
Niciodată nu am ajuns în punctul în care sa ma bag în seama cu cineva ce ar putea sa ma refuze.Mai ales când e vorba de relație, înainte sa faci vreun pas către persoana respectiva analizezi un pic dacă te-ar putea place.
Dar presupun ca da, orice refuz e un pic stânjenitor.
Ăla era vulpoiul de șef de anul trecut. Când mi-am cerut concediu fără plată, mă luase cu plângerea părinților și cu tot ce fac eu greșit la clasă. Că vor exista plângeri iar, că dacă mă va înlocui pe mine, una începătoare, in locul meu va veni una cu experiență și asta va conta, vor sări părinții. Mă amenințase deja de câteva zile că e nevoit să-mi dea avertisment pentru plângeri înregistrate, doamna director care fusese până la mandatul lui, directoare la școala aia, avusese mii de plângeri de la părinți, bănuiesc că tot înregistrate, o dată nu m-a chemat în biroul dumneaei ca să mă anunțe că trebuie să-mi dea avertisment. De aici înțelegi multe, bărbați vs femei (nu generalizez, dar totuși semigeneralizez) 
Frumușel vulpoiul, șiret, dar imbecil în final. Uns cu toate alifiile, dar nu regret niciodată că l-am întâlnit, am aflat că ăștia sunt bărbații și dacă mor după unul, niciodată nu voi accepta să mă însor cu el, pentru că șeful meu de anul trecut e exemplul suprem de bărbat perfect, dar inuman. Cam ăștia sunt bărbățeii, oricum.
Mi-am impregnat personalitatea lui mister boss pe retină. Ca să nu mă îmbăt vreodată cu apă rece cu gândul la vreun bărbățel.
Stai că totuși nu am răspuns fix la întrebare.
Deep, da, îmi pierd încrederea când nu am validare de la ei, dar cred că nu am prea avut niciodată încât deja validarea lor mă face doar mai a dracu, mai lupoiacă independentă și why not, chiar luptătoare. Încât ajungi să nu-ți mai pese. Bă, dar chiar nu-ți mai pasă. Mai te paște câte un plâns impulsiv așa ) dar din cauza insecurităților ( la mine oricum, insecuritate mondială sunt eu în interior, deci vorbele unor aroganți dăștia macho, te ciufulește puțin, dar apoi îți spui că oricum cei care nu te validează nu au ce să caute lângă tine și extindem sfera la tot, femei, bărbați, tovarăși, familie, dă-i dracu pe toți care sunt împotriva ta și uită-te la singurul care îți pecetluiește drumul, God!)Sunt la origini o pisică fricoasă, dar pe bărbați o să-i vânez. Într-o bună zi, când nu se va aștepta nimeni și vor fi cele mai pașnice vremuri, eu voi reînvia spiritul lui Ted Bundy, dar în versiune feminină. Risipind pământul de perverși și vulpoi.
P.S. Deși spun să-i dai pe cei care nu te validează, ia validarea aia negativă și pune-o sub analiză, nu cu lauda și ovațiunea crești, ci crești doar când ai tupeul suficient să spui că tu ești praf și vrei să crești. Dacă tu te crezi sus, păi vai și amar să mai poți crește cu ceva. Păi cum să mai obții ceva, când tu ai tot? Right? Dar veninul lor nu-l uita niciodată. Nici pe ei nu-i ierta. Chiar dacă de stilul ăsta e nevoie pentru a reuși, oamenii ăștia sunt parșivi(deja am extins sfera la aroganți, sinceri-răi, nu mai stăruim doar asupra unui sex sau etnie, ci tot ce intră în această categorie, te vor ataca mereu, îți va spune adevărul, dar în fond și acolo e tot o manipulare ascunsă, te coboară jos pentru că știu că și praf, tu ai potențial. Ideea este că nu sunt toți aici, nici negativi. Pot fi și pozitivi care fac asta doar ca să te motiveze, știind că forțându-ți puțin feelingu-rile, tu o să rupi de ambiție, clar ăștia sunt rari, dar dacă ai pus coada pe unul de genul, pune-l pe-un piedestal, clar dacă în final alege să se gândească și la feelingurile tale
Dar hai să fim sinceri Uită-te tot în jur să vezi de ce e plin Pământul azi, de șerpii invidiei. Ăia sunt cei mai parșivi și periculoși. Și din păcate aceștia se ascund atât între cei lăudăroși/ovaționari, cât și între cei critici și sinceri.
-
anonim_4396 întreabă:
3 răspunsuri
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
