Cred ca fiecare are dreptul sa ia decizia pe care o doreste, indiferent de ce s-a intamplat inter bunici, parinti si rude.
tatal tau nu a fost obligats a semneze nimic, ca doar nu era bebelus sa fie fortat sa faca asta, dar tu nu stii probabil multe si mai ales de ce a cedat el partea lui de mostenire.
Nu esti obligata sa mergi la inmormantarea nimanui si nu poti impune asta nici alor tai, ca nu sunt copilasi sa-i incui in casa.
Inca ceva: Dumnzeu NU pedepseste pe nimeni, fiindca el s-a sacrificat pentru noi... vezi ca interpretezi taman pe dos, religia asta, iar daca tu vrei sa demonsterzi ca esti un om bun si credincios, mergi la inmormnatare sau pe patul de suferinta al rudei bolnave, si da-i iertarea cuvenita, ca sa se poata caii pentru greselile facute.
Eu nu aș fi mers! Celui care pleacă nu-i bine să îi porți ură (eu nu i-as purta nici ura, nici iubire). Îl poți ierta in suflet (dacă vrei, iar dacă nu, lasă-l în plata Domnului).
Dar, ținând cont de relațiile reci dintre voi, s-ar putea ca, atunci când revii acasă, să fii mult mai afectată de atitudinea rudelor, decât de ceremonia de inmormantare. Alegerea ar trebui să fie a tatălui tău, dar probabil, voi fiind o familie unită, pentru el contează și decizia voastră. Încurajează-l pe tatăl tău si lasa-i încolo pe restul...
Vrei, mergi, nu vrei, nu mergi. Orice ar fi nu e capăt de lume, nu? Ăluia mort nu-i pasă, ție nu-ți face plăcere, rudele oricum pot spune ce-or vrea ele că doar nu trăiești cu ele, so... Vrei, mergi, nu vrei, nu mergi. Să ai o zi MI-NU-NA-TĂ!
DaciaRomania întreabă:
ANIHILATOR întreabă:
Neimportant întreabă: