Am un prieten care e in Suceava. De 1 saptamana nu mai stiu nimic de el. Efectiv nu mai raspunde pe nici un dispozitiv sau mesagerie. Nu mai are familie ca sa pot da de el in vreun fel. Faza e ca sunt atat de speriata cu acest covid, incat fac des atacuri de panica, nu reusesc sa ma calmez, imi vin tot felul de ganduri in cap. Ca daca a patit ceva sau a luat virusul, daca e in spital si e singur si nimeni nu-l ajuta. Efectiv nu mai reusesc sa ma concentrez la sarcinile zilnice.
Ce sa fac? Cum sa ma calmez?

Bună, Natalia_6495!

În contextul dat, în care în timpul unei pandemii nu mai poţi lua legătura în niciun fel cu un prieten care locuieşte într-un oraş carantinat până de curând, grijile tale sunt absolut fireşti. Mă întreb dacă stările pe care le ai acum ţin de o anxietate mai veche amplificată în acest context sau strict de această situaţie. În orice caz, cred că ar fi de un mare ajutor să reuşeşti să afli ce s-a întâmplat - dacă ai putea lua legătura cu un vecin sau cu spitzalele din zonă dacă te gândeşi că poate este bolnav. Poţi să te duci la el odată ce se eliberează circulaţia între localităţi, dar ar putea trece nişte timp până atunci.

În momentul în care ai atacuri de panică sau gânduri anxioase care te distrag de la activitţile zilnice şi îţi afectează starea de bine, sunt lucruri pe care le poţi face ca să reduci impactul acestor stări.

Un aspect important este să îţi dai seama cât mai repede chiar în acel moment că ţi s-a dus gândul, că poate făceai altceva şi te-au distras grijile. Să revii în prezent - pentru asta poţi să te ancorezi în senzaţiile care sunt aici şi acum, ca de exemplu propria respiraţie, lucruri pe care le vezi, sunete sau mirosuri pe care le poţi identifica, temperatura aerului cum o simţi pe piele etc. Poţi chiar să îţi faci o "trusă" de stimuli liniştitori pentru momente grele, în care să pui lucruri precum un ceai preferat, ceva plăcut la atingere, o bomboană, o poză frumoasă.

Un lucru important în legătură cu atacurile de panică este să îţi aminteşti că, deşi ele sunt intens inconfortabile, de fapt nu îţi fac rău ci sunt doar nişte reacţii naturale de apărare, exagerate. Este important pentru că în multe cazuri se ajunge la frica de atac de panică în sine, ceea ce duce la şi mai multe griji.

Când începi să te simţi agitată, poţi apela şi la mişcare, exerciţii sau alte activităţi fizice - atacul de panică este un mod în care organismul tău încearcă să lupte cu o ameninţare percepută, însă cum situaţia declanşatoare prezentă nu necesită o luptă fizică, activarea organismului împreună cu lipsa unei activităţi în care să se exprime duc la aceste atacuri de panică.

Alt lucru care poate ajuta mai ales cu partea de lipsă de concentrare este să îţi faci liste care să fie disponibile, să poţi apela uşor la ele când te simţi copleşită de griji. În funcţie de nevoile tale, ar putea fi liste de contacte şi activităţi care te pot ajuta când ai atacuri de panică sau prea multe gânduri, liste cu sarcinile pe care le ai de făcut pentru a nu le uita etc. Când suntem foarte îngrijoraţi sau speriaţi, aceasta este prima preocuparea a sistemului nervos, de aceea vine mai greu să ne păstrăm focusul pe altceva, iar informaţia uşor accesibilă, pregătită în prealabil, când te simţi mai bine, este utilă în asemenea cazuri.

Acestea sunt doar câteva sugestii. Sper să rezoneze ceva din ele cu nevoile tale din această perioadă. Îţi doresc să poţi relua legătura cu prietenul cât de curând. Ai grijă de tine!