Buna Anabelabella,
este normal sa ai tot felul de ganduri si intrebari, mai ales intr-o perioada de incertitudine ca aceasta pe care o traversam. Desi suntem guvernati de aceste restrictii de o perioada considerabila, la modul realist si rational ele nu se pot transforma intr-o stare de fapt; deci nu este realist sa gandim ca "nu ne vom mai vedea niciodata cu cei dragi" sau ca vom ramane intr-o izolare permanenta. Este insa realist sa ne asteptam sa revenim treptat la normal, asta inseamna ca vom putea face treptat tot ce faceam inainte de mijlocul lui martie. Astfel, cumva in asentimentul colegilor care au incercat un raspuns la problema ta, zic si eu: incearca sa-ti populezi mintea cu ganduri pozitive, de exemplu, eu zic sa incepi sa planifici perioada de dupa izolare: prima zi - dimineata/dupa-amiaza; a doua zi: dimineata/dupa-amiaza etc (cu cat mai granularizat, cu atat mai bine). Dat fiind faptul ca esti la tara, cred ca poti face niste sesiuni de relaxare si meditatie extraordinare afara, intr-un colt de gradina. Pur si simplu, stai afara, simte viata din jur si incerca sa vizualizezi ce vei face in viitorul apropiat (eu as incerca si cu ochii inchisi).
Multumim ca ai impartasit cu noi gandurile tale si ramanem aici pentru tine, daca vei avea nevoie si vei considera oportun sa discuti cu noi.
De ce gandesti negativ? DC tocmai asa? La fel de bine te poti gandi cum totul va fi bine si ca epidemia asta va trece. Tu daca numai la rau te gandesti tot tu te consumi si o sa ajungi rau. Eu una de cand o inceput covidu asta gandeam asa. Cum e trecator doar ca noua nu ne ramane nimic alt cv de facut decat sa stam acas. Dar se pare ca unii a dracu o fac! Lasa-i tu pe aia sifi un exemplu bun si pozitiv
Este primavara si au inceput muncile in curte si gradina.
se duce anxietatea aia de tot, daca iti ocupi mintea si mainile cu munca serioasa!
In ce privesc dorul de rude, mai bine uita, ca dorul ala poate sa le aduca moartea, asa, ca pune "dorul" in pauza, pana trece virusul si apoi poti vizita pe cine vrei tu.
Poți comunica cu ei la telefon. Mutate singura departe de părinți într-un mediu liniștit.
Rombix întreabă: