Acum cateva luni am fost cu un baiat.totul era frumos si ne intelegeam. dar dupa cateva zile a urmat o excursie unde sa purtat ciudat:m-a sarutat cu forta prin surprindere si zicea intruna,, te iubesc". ma rog am trecut peste asta. dupa cateva zile am aflat de la cineva ca el spune la toata lumea ca ne-am despartit. l-am intrebat si a negat, dar cealalta persoana era de prea mare incredere.de atunci a tot stat suparat.scria statusuri de gen: poti sa muti si muntii de loc, pentru ea nu mai conteaza, si dupa acesta scria ca ma iubeste[?]dupa ceva timp sia mai revenit si acum scrie te iubesc deea. stiu ca este cu el pentru ca am vorbit cu ea. acum el incearca sa ma faca geloasa desi nu sunt. tin la el acum doar ca la un frate mai mare[cu un an]. desi la scoala nu ma lasa impace. vreun sfat? plsease

Din fericire la maturitate femeile mai cresc şi la aspectul ăsta.
Dar e o problemă în general cu persoanele de sex feminin mai tinere de 25-27 de ani: Nu cunosc ce-i aia încrederea.
Păi eu dacă aud de la X (indiferent cine e X!) că iubita mea a zis nu-ştiu-cui că ne-am despărţit iar acel "nu-ştiu-cui" zice că nu-şi aduce aminte sau că nu i-a spus iar de asemenea iubita mea neagă, eu reconsider poziţia celui X. Oare cât de de încredere este?
De asemenea, în situaţia în care aud de la un X că iubita mea zice că ne-am despărţit şi ea neagă, o cred prin definiţie pe ea. De ce? Pentru că gura lumii mănâncă mult câcat, c-aşa-i gura lumii pe care n-o astupă nici pământul.
"Poţi să muţi şi munţii din loc, pentru ea nu mai contează" = (în traducere liberă) dacă i s-a înfiripat ideea fixă în cap, nu i-o mai scoţi nici cu bormaşina.
De fapt, el nu-ţi poate dovedi că nu-i aşa, dar nici tu nu poţi dovedi că-i aşa. Pe scurt, e o problemă de încredere.
Iar eu, ca bărbat, între cuvântul oricui, şi cuvântul femeii pe care o iubesc, când e 1-1 merg pe femeia pe care o iubesc pentru că dacă încă sunt cu ea, nu m-a dezamăgit şi merită prezumţia de nevinovăţie.
Salut.