Am mai scris aici despre el. Nu mai stau sa insir povestea pentru ca e foarte lunga, daca vrea cineva sa o citeasca o gaseste aici: http://www.tpu.ro/......gostit-in/
Dupa aceasta poveste m-am impacat din nou cu el, timp de 2 sapt a fost M.I.N.U.N.AT. Vorbeam peste 500 de mesaje zilnic pe fb, ne trimiteam poze, vorbeam toate porcariile, jucam adevar sau rpovocare, ne spuneam te iubesc non-stop, ne intalneam zilnic cate o ora-2 si ne sarutam, ma strangea in brate, a fost deci...nemaipomenit.Insa nu stiiu ce a intervenit pentru ca dintr-o data am inceput sa nu mai vorbim - el nu mai trimitea nimic, eu nu mai trimiteam, si chiar de trimitea eu sau el de exemplu, discutiile noastre erau foarte scurte si rezumate la ce mai faci si cam atat. Erau zile in care discutam 50 de mesaje - ba chiar si mai putin. Asa ca el m-a intrebat daca vreau sa mai fim impreuna - el a zis da, eu am zis da. Insa nu stiam de ce a intervenit monotonia asta intre noi. L-am intrebat daca are sentimente pentru altcineva(la inceputul relatiei mi-a zis ca ii mai place foarte putin de o fata), acum mi-a zis ca nu, ca el doar pe mine ma iubeste si ca pe acea fata doar o place. Tot a mai incercat sa vorbim, aceeasi monotonie, asa ca el a hotarat sa facem o pauza - atentie, nu despartire! - zice el. 2-3 zile nu ii mai trimit nimic, trimite el. Trec 3 saptamani de atunci si ce se intampla? Continuam sa vorbim(dupa o sapt. ma intreaba ce sa maif acem cu relatia noastra - i-am zis ca nu stiu, el zice la fel; ii spune unei prietene ca mai tine la mine...), acum cateva zile ne-am intalnit noi doi si inca 2 prieteni - ofata si un baiat, am discutat, dupa ce pleaca imi trimite mesaj si zice ca i-a placut., la scoala ma mai prioveste din cand in cand, eu cateodata sunt orgolioasa si nici nu ma uit. Ce as putea sa fac, sa mai discut cu el, sa il uit?
Tare mi-as dori sa pot sa-l uit si urmatoarea data, daca va fi sa ne impacam, sa ii zic ca nu, dar nu pot. Inima mea nu prea vrea asta. Nici nu stiu ce sa fac ca sa il uit, fiecare coltisor imi aminteste de el. Astept sfapturi, dau funda. Multumesc!
Ordonare:
După relevanţă
Am citi, si povestea asta si pe aia anterioara, si pot spune un lucru... e gelos, dar nu pentru ca te iubeste, dar pentru ca asa ii place lui sa fie, si nu cred ca tine la tine nici macar 5% ..Scuze!
Răspunde
Posibbil. insa nu stiu ce sa spun, pentru. ca nu cred ca e genul sa isi bata joc - ne-am vazut de atatea ori si m-a sarutat, m-a tinut in brate si am simtit cum ii bate inima, incat m-a convins ca are si el sentimente pentru. mine. Acum chiar ma gandesc... oare a avut? Totusi tind sa cred ca da, mai ales dupa comportament. Oricum e groaznic. Am o stare inrgozitoare, ma simt ca ultimul om de pe planeta. 
Răspunde 
Sincer eu cred că-şi bate joc de tine şi de relaţia asta. Dacă te-ar iubi nu s-ar despărţi de tine din toate nimicurile şi s-ar duce la altele. Ori tu, ori altele! Lasă-l în pace. Oricât de greu ar fi, lasă-l, nu te merită. Ignoră-l total şi lasă-l să sufere el după tine, tu ai suferit destul. Acum poate se dă Gică duru', da' o să realizeze ce a pierdut şi-o să-i pară rău.
Eu zic ca totusi...are ceva sentimente pentru mine. Probabil nu e maturizat complet, sau nici eu nu stiu ce sa mai spun si sa mai cred. E groaznic de greu sa il vad online si sa nu ii spun nimic/sa nu imi spuna nimic cand stiu ca acum cateva saptamani vorbeam ore intregi, sau pur si simplu sa ne vedem fara a ne saluta, privi. Suntem ca doi straini...cu amintiri. Si da, acum l-am sters de la prieteni pe facebook - poate e ceva copilaresc insa am simtit nevoia, si cred ca e un pas spre uitare. Desi am mai facut asta, si dupa ce i-am trimis cerere inapoi ne-am impacat. Probabil sper sa se intample la fel, si totusi atat de tare m-as bucura daca ar constientiza ca am tinut la el, ca m-a pierdut, sa sufere si el macar jumatate din cat am suferiteu, sa ii pese cu adevarat. Pentru ca innebunesc cand vad atata indiferenta din partea lui dupa mii de amintiri. Si recunosc, si eu sunt indiferenta - de fapt, am incercat sa par ca sunt - si imi iese, dar doar in exterior. Pentru ca numai eu stiu cat plang acasa.
Mda, ştiu cum e. Dar crede-mă că o să sufere mai tare când o să vadă că te-a pierdut de tot şi nu-ţi mai pasă de el. O să fie greu, dar o să vezi că o să treacă cu timpul...
De exemplu, mi-au luat 8 luni sa imi revin si sa incep sa ma impac cu ideea ca asta e si nu am ce sa fac, ne-am despartit si punct, si tocmai atunci si-a gasit sa revina in viata mea, sa imi dea mai multe amintiri si clipe frumoase - mai multe decat am trait in 4 luni. E greu si stau sa ma gandesc cat timp mi-ar lua acum ca sa il uit, sa nu-mi mai pese?
Da, îţi intră în viaţă şi îţi dă lumea peste cap, iar şi iar. Ar trebui să vorbeşti cu el şi să-l întrebi dacă mai are sentimente pentru tine. Dacă zice că nu, îi spui să nu mai vină niciodată în viaţa ta. Altfel n-ai cum să-l uiţi...
Deocamdata l-am sters de la prieteni pe facebook, asa am simtit. Azi s-a uitat de cateva ori la mine dar asa, temator, parca. Si un coleg de-al meu m-a luat in brate pentru ca am facut curatenie in clasa si nu ajungeam sa dezlipesc un afis de pe usa, a vazut faza si a plecat rapid in clasa la el, trantind usa. Dar nici ca m-ar intreba de ce l-am sters de la prieteni sau ceva in genul(nu e prima oara cand fac asta). O sa vad, o sa incerc sa discut cu el, si daca imi spune ca mai are sentimente pentru mine ce ar trebui sa fac? Sa il astept din nou?
Daca nu are/nu mai are...il voi ruga sa ma lase in pace, definitiv, ca m-am saturat sa sufar.
Dacă a reacţionat aşa când te-a luat acel băiat în braţe e clar că a început să realizeze că te-a pierdut. Dar lasă-l să sufere şi el, măcar jumate din cât ai suferit tu...
Asta si incerc sa fac desi el imi dovedeste ca e totusi indiferent. oricum, suntem amandoi doi orgoliosi, si deocamdata nu ii zic nimic, nu ii trimit vreun mesaj sau ceva in genul, nici macar cerere de prietenie. Totusi, m-am schimbat enorm de mult, asta vara i-am trimis mii de mesaje, lungi, spunandu-i ca mi-e dor de el, ca il iubesc, acum nici macar sa ii cer prietenia inapoi nu sunt in stare sau sa discut cu el. Pur si simplu nu pot, ori sunt prea orgolioasa, ori nu am curaj, ori...nu stiu.
Bravo! Te-ai schimbat...în bine. Poate nu realizezi, dar ai devenit mult mai puternică!
Si sper sa ma tina starea asta. De fapt, ma tine. Eu nu mai vreau sa fac nimic. Vreaiu... vreau sa-l uit. Oricum, multumesc mult pentru sfaturile date si pentru timpul pierdut in subiectul asta, m-au ajutat! :*
Deci, pot sa zic ca am izbucnit in plans. A vorbit o prietena cu el si i-a zis ca...ca stie ca mai tin la el dar el...el ma place ca prietena. Atat. 
Gata. Lasa-l. Te place ca prietena. Probabil isi gasise pe cineva cand se racise relatia. In fine, vor ramane multe semne de intrebare vis-a-vis de trecutul relatiei, dar asa e in majoritatea cazurilor. Uita-l si gata. Esti prea tanara ca sa suferi mult. Si pe viitor nu ii mai subjuga cu mesaje si telefoane. Aveam o prietena care incepuse sa ma sune non-stop. Adica daca aveam o treaba si stia de ea, peste o jumatate de ora ma suna sa ma intrebe ce fac. Sau daca ii dadusem mesaj in care vorbisem si stia ce fac, acum 20-25 de minute, ma trezeam cu apel sa ma intrebe ce fac. Nu e normal.
Pai daca te-a intrebat ce faceti cu relatia voastra si tu ai spus ca nu stii, e grav. Inseamna ca nu il vrei, ca nu ti s-a facut dor, deci relatia nu are rost. Eu cred ca e destul de logic ceea ce spun. Si inca nu ai precizat ce varste aveti. Inca ceva: cred ca l-ai subjucat cu mesajele si telefoanele si el a simtit nevoia sa iasa din asta. Crede-ma, se intampla.
Pai intrebarea a fost in genul,, ce mai facem cu pauza si fosta relatie'' si l-am intrebat,, tu ce zici?'' la care el spune,, nu stiu'' si apoi zic si eu,, nici eu nu stiu...'' Deci nu i-am zis eu. Si imi este enorm de dor de el, sincera sa fiu, imi lipseste mult. E posibil sa fi fost si ce zici tu, cu telefoanele, dar si el imi dadea insa dintr-o data nici el n-a mai dat, si nici eu. Eu am vazut ca nu imi trimite nimic asa ca am facut si eu la fel.
De exemplu, mi-au luat 8 luni sa imi revin si sa incep sa ma impac cu ideea ca asta e si nu am ce sa fac, ne-am despartit si punct, si tocmai atunci si-a gasit sa revina in viata mea, sa imi dea mai multe amintiri si clipe frumoase - mai multe decat am trait in 4 luni. E greu si stau sa ma gandesc cat timp mi-ar lua acum ca sa il uit, sa nu-mi mai pese?
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
