Aveam eu in adolescenta un astfel de"bun prieten". simteam ca e o atractie intre noi, ca ar vrea sa spuna ceva, sa fie mai mult decat o chestie platonica, dar cred ca nu si-a gasit curajul, nici cuvintele. Am asteptat multe luni sa spuna ceva, au trecut si fiorii mei pentru el, iar intre timp am intalnit un tip care mi-a marturist din primele zile ca ma place si ca ma vrea alaturi ca si iubita. M-am dus la "prietenul meu special" sa-i spun asta, in ideea ca n-are ce bai sa fie din moment ce noi nu am avut o relatie. El a ramas mut, mi-a urat succes in viata, si a plecat... dupa 10 ani ne-am reintalnit si mi-a recunoscut ca am fost singura fata dupa care a plans si pe care nu a putut sa o uite.Asa ca, sfatul meu prietenesc, din suflet, este sa-ti iei inima-n dinti, iesiti la o plimbare, si deschideti sufletul pentru ca ea sa stie ce simti. Nu ai nimic de pierdut, stii asta?! Daca nu va vrea sa fie mai mult decat aveti acum, macar stii si esti impacat cu tine ca nu te-ai hotarat sa-i spui cand poate ar fi fost prea tarziu...Sa fii iubit!
Pentru inceput trebuie sa ii dovedesti ca poate avea incredere in tine, arata-te confidential, discret, sensibil.
Incearca conversatii de genul " Cum ar fi daca am fi... " de aici o sa inteleaga cam ce vrei tu.
Alint-o, petrece mai mult timp cu ea, invit-o in diverse locuri unde sa fiti numai voi doi si treptat apropie-te fizic de ea.
Daca ea nu arata ca a inteles ce vrei ia-ti inima in dinti si pune-i sentimentele tale pe tava vorindu-i!
Esti in "friend zone" - ramai acolo, s-ar putea sa strici lucrurile daca incerci mai mult si nu merita.