Am o problema in cuplu si cred ca relația mea va lua sfârșit.
Sunt cu iubitul meu de câțiva ani doar ca de o vreme avem probleme mari.Nu suntem nici unul perfecți si stiu ca amândoi greșim dar relația noastră deja se îndreaptă către un dezastru.Eu nu mai am răbdare, iar el parca e un copil sau aerian.
Avem deja o varsta la care trebuie sa ne facem un viitor si in loc sa ne organizăm ne certam des din orce iar planurile si dorintele noastre de o vreme sunt complet diferite.In trecut ne-am facut niste planuri cu care am fost ambi de acord,iar după ce am început să punem în practică lui a inceput sa nu ii mai convins si sa vrea altceva (legat de viitoarea locuință, orașul unde sa stam, ce o sa muncim etc).Am zic ca o sa am răbdare dar tot ce facem in ultimul timp e sa aducem argumente pro sau contra la planurile pe carele aveam si la actualele planuri pe care el le are si nu ajungem la un consens.Mereu ma zapaceste cu vreau asta, ba nu vreau asta si sfarsit prin o cearta urâtă pentru ca eu imi pierd răbdarea si tip. Vrea sa găsim o cale de mijloc iar cand o gasesc nu ii mai convine ca el vrea cum vrea el si dupa sunt acuzată că cedez si ma cert.Mereu spune ca eu nu il las sa faca ce vrea,ca nu are libertate cad eu in afara de sa spun ca nu imi convine nu am nici o putere sa fac lucurile altfel in afara de "cumparam paine neagra nu alba" (exemplu) asta cred ca e cel mai maret lucru la pot sa il fac sa faca cum vreau eu si nu cum vrea el si tot el ma acuza.
Continuu cand vrem sa glumit sa ne prostim sfarsit prin cearta pentru ca el are niște glume arogante cu care nu încetează niciodata si ghicit ce se intampla, ori tac, ori incerc sa ma abțin din cearta ori sfarsit iar prin cearta pentru ca nu se oprește.La fel e si cand discutam ceva, ma contrazice mereu sau ma enervează iar cand l-am întrebat si eu si altcineva de ce continuă daca vede ca ma deranjează raspunsul lui era simplu "vreau sa te fac o dată sa cedezi si sa imi dai dreptate sau sa zici ca mine" ceia ce mie mi se pare incorect atata timp cat eu nu sunt de parere cu el si chiar uneori incerc sa gasesc o cale de mijloc incat sa fie ok pentru amândoi el tot sa vrea doar el sa aiba dreptate sau ultimul cuvânt.Am ajuns sa ne certam zilnic si chiar sa ne jignim.Am ajuns sa avem probleme si din punct de vedere intim, chiar dacă până acum nu am avut asa ceva acum simt pur si simplu ca nu mai e ok.Am senzatia continua ca nu mai e atras de mine cu toate ca neagă asta,spune că îi place de mine, ca se simte bine dar eu nu simt asta pentru ca am ajuns sa nu mai putem avea orgasm, sa nu ne mai putem concentra sau relaxa. Aveam momente cand e ok dar aveam si cateva in care pur si simplu nu functioneaza.
Ce as putea sa fac sa reglementeze situația?
Mai poate avea un viitor aceasta relație?

Stai sa ne intelegem.Cand am început relația am fost ambi de acord cu anumite planuri făcute impreuna, le-am început și după sa răzgândit.Nu am spus sa se angajeze într-un anumit loc, sau sa faca o anumită chestie singura pretenție pe care am avut-o e sa nu deraieze de la un plan la altul si sa ne încurce.La el problema e ca acum vrea asta, acum vrea cealalta. Daca vrea asta si eu zic de acord el zice ca nu mai vrea, cand zic ca ok nu mai facem vrea iar sa facem.
Si mai este o chestie aici, nu i-am impus sa muncească aia, sau sa stea acolo dar nici nu poti sa te gândesti si razgandesti cand ai nevoie sa trăiești undeva si din ceva. Faza e că la noi unu vrea sa avanseze către ceva (eu) si unu sa ii fie comod, sa nu aibe responsabilitati si sa nu se înhame la ceva nou (el).

Răspunde

Raportează

Evaluează

"Cand am început relația am fost ambi de acord cu anumite planuri făcute impreuna, le-am început și după sa răzgândit" - este dreptul lui sa se razgandeasca. Nimeni nu se tine de planuri d'astea facute pe nu'sh cati ani si nimeni nu are cum sa isi planifice viitorul.
Faptul ca nu e constant, nu e ceva rau. Este doar diferit fata de tine. Atat. Aici tu trebuie sa decizi daca poti accepta un om ca el. Pentru ca de schimbat nu il vei schimba si se va simti din ce in ce mai ingradit.
"Faza e că la noi unu vrea sa avanseze către ceva (eu) si unu sa ii fie comod, sa nu aibe responsabilitati si sa nu se înhame la ceva nou (el)." - sa stii ca majoritatea barbatilor sunt asa. Nu e nimic nou si nimic in neregula. Iar.
Ideea e ca o relatie nu se intampla in termenii si conditiile tale. Daca nu poti accepta omul adevarat, omul real....atunci clar nu e cazul sa mai stai in acea relatie.
Destinele se schimba iar noi trebuie sa fim in permanenta gata de schimbare.
Uite am o prietena a carui sot s-a hotarat acum vreo 7 luni ca el nu mai rvea sa munceasca. El e terminat psihic si gata. Si-a dat demisia si de 7 luni sta acasa. Ce putea sa faca ea? Sa accepte si sa astepte sa ii treaca pasa asta sau sa ii faca viata un calvar. A ales prima varianta. Ii da libertatea sa faca ce il face fericit in perioada asta: sa stea pe canapea la televizor.
Acum s-a hotarat sa se reangajeze.
Dar nu a disperat ca vai, nu mai munceste barbata-su si nu s-a certat zilnic cu el sa isi caute de munca.

Răspunde

Raportează

Evaluează

Ba da, mi se pare aiurea sa iti schimbi planurile si ideile după ce ai facut un om sa le urmeze și să lase restul lucrurilor deoparte si după sa se razgandeasca sa vrea altceva.Mi se pare ca prin fazele astea te joci cu viata si viitorul unui om si cred ca asta nu este prevăzut intr-o relatie.Atata timp cat tu iti schimbi totusi planurile si cealalta persoana e de acord sa gaseasca o cale de mijloc nu e corect din partea ta sa nu o accepti nici pe aia si tot celălalt sa se sacrifice pentru mofturile tale.
Tu daca promiti ceva cuiva, sau il faci sa o ia pe un drum cu tine ti se pare corect sa te razgandesti după si sa ii dai viata peste cap doar asa ca te plictisești tu? Ca mie una nu.Eu nu i-am cerut sa se schimbe, am cerut doar o cale de mijloc pe care sa o accepte si sa nu mai vrea continuu sa faca invers de ce vorbim doar ca sa ma controleze.Cand un om iti spune ca fac asa, sau zic asa doar petru a te face să cedezi sa spui si sa faci ca mine nu cred ca o face pentru binele relației ci pentru binele lui.Si daca prietena ta plătea rate la bancă, facturi, mâncare si toate necesare si nu se descurcă cu casa in care traiesc amândoi si el nu mai vroia sa muncească asa pentru ca nu mai are chef ti se pare normal? De ce trebuie sa se chinuie unu doar pentru ca altul nu are chef sau asa ii vine lui?

Răspunde

Raportează

Evaluează

Pentru ca asa este intr-o relatie. Te sacrifici. Si are de platit si rate si facturi, are si copil mic. A picat ca draq razvratirea asta a lui. Dar ce putea sa ii faca daca lui i s-a pus de-a curmezisul ca vrea o pauza, o vacanta lunga?
Faptul ca tu ai ales sa mergi pe drumul sugerat de el atunci de mult, a fost alegerea ta si iti asumi. El nu este obligat daca realizeaza ca nu poate, nu ii place etc drumul respectiv ...sa il urmeze.
Pe acelasi principiu judeca o relatie sau o casatorie...e ca si cum ai spune ca pentru ca acum te-ai hotarat sa fii cu mine si practic m-ai facut sa merg pe drumul tau, tu nu mai ai dreptul sa te desparti de mine pentru ca asa ai decis acum in momentul asta si pentru ca eu am fost de acord cu drumul ales de tine cand poate puteam sa fiu cu altcineva. Bine, ipotetic vorbind, ca suntem amandoua femei. Dar ai inteles ideea.
Lucrurile si oamenii se schimba. Se pot schimba si de pe-o zi pe alta, d-apai in luni sau ani.
Fii mai flexibila si decide daca drumul ales chiar nu poate fi parcurs doar de tine si e chiar musai sa il obligi si pe el.
Daca consideri ca te simti mult prea tradata ca sa treci peste, mai bine taie raul de la radacina ca o lungiti d'amboulea fara sens pentru niciunul dintre voi.

Răspunde

Raportează

Evaluează