Am si eu o intrebare! De ce atunci cand esti langa persoana iubita transpiri in palma si incepi sa termuri asa incet? bine nu tremuri tare nu stiu cum sa zic sper sa intelegeti si sa te ia durerea de stomac . Fara glume sau misoturi, daca faceti glume si din astea mai bine va abtineti de la comentariu! Si cum sa imi dezvalui tot ce simt pentru el? pentru ca uneori nu stiu sa ii explic tot ce simt desii il iubesc foarte mult, nu stiu de ce patesc asta, este ceva normal? si cum sa o fac sa isi dea seama ce simt pentru el? Dauu funda!

Fluturasi in stomac, cum ai zis tu cu durerea de stomac imi lasi impresia ca ai nevoie pe WC.Ai emotii ca tii foarte mult la el si te sperii toata,e normal sa fie asa la inceput,te pierzi total,inseamna ca esti foarte timida si ti-e frica sa nu zici ceva aiurea sa te simti penibil,nu stii cum sa reactionezi ce sa zici,sa inteleg ca esti la inceput cu el alftel nu-mi explic. Daca e de varsta ta,si el simte la fel(daca nu e vreun badaran,si esti tu indragostita asa de el si lui sa i se rupa).Nu-i zi ca-l iubesti si esti lulea dupa el,ca nu stii nimic despre el, lasa-l sa vorbeasca sa se deschida, vine de la sine totul.Esti normala nu-i nimic gresit cu tine.

Esti indragostita si aceasta este etapa in care organismul tau incepe sa secrete dopamina, ocitocina, feniletilamina. Simturile devin mai alerte, creste dorinta de apropiere, si, pe masura ce se intensifica aceste sentimente, ne pierdem si controlul intrand intr-o stare de euforie (sau disperare, de la caz la caz).
Dragostea,se spune ca e oarba, pentru ca secretarea acestor chimicale nu are inca o explicatie rationala. Hormoni, feromoni, reactii ce nu depind de noi. Prin urmare intrebarile de genul "ce-a vazut la el?" nu-si mai au locul.
"Indragostit nebuneste", nu e doar o figura de stil. Comparatia intre o tulburare psihica, o stare de nebunie si comportamentul indragostitului este mai mult decat valida. Comportamentul obsesiv-compulsiv, depresia, tendintele maniace se regasesc in ambele situatii.
Dupa cum spun britanicii, de data aceasta unii seriosi cu diplome multe in psihologie, nu acei "cercetatori britanici", durerea indragostitului nu ar trebui clasata drept ceva fara importanta.
"Creierul indragostit" si "creierul bolnav" se suprapun din punct de vedere al simptomelor. De exemplu, oamenii intr-o stare maniacala au stari de euforie anormale si tind sa faca gesturi exagerate, cum ar fi sa cumpere cadouri foarte scumpe ( ha! ha!). Preocuparea exagerata si starea de anxietate sunt iarasi caracteristici ale maniacilor, alaturi de tendinta de a acorda imporanta exagerata obiectelor. Sau ale indragostitilor? De cate ori ai verificat telefonul sa vezi daca nu ai un apel ratat sau cate stari de paranoia te-au apucat cand a anulat o intalnire din cine stie ce motiv?
Probabil ca toate lumanarele, ursuletii si cutiile cu ciocolata sunt create pentru a calma isteriile in pragul nebuniei. Lucruri copilaresti care sa mai calmeze putin.
In cazul barbatilor e mai simplu. Dupa cum a declarat preamaritul Freud, dragostea romantica e suprimarea instinctelor sexuale.
Dragostea dureaza doi ani (nu trei), cam aceasta fiind perioada necesara stramosilor nostri sa procreeze. Asa ca atractia majora si "fluturii din stomac" se pastreaza pentru o perioada propice perpetuarii speciei. Intre timp tehnologia, evolutia, independenta, civilizatia au schimbat regulile sociale si cele ale iubirii. Organismul nostru se pare ca a ramas putin in urma.
Starea de atractie pura, de "ma sufoc, la propriu, cand nu te vad si am uitat de familie, prieteni si viata" poate dura de asemenea de la 6 luni la 2 ani. Daca dupa acest timp atractia inca mai exista, desi intr-o forma mai umana, mai potolita, lasandu-va loc si pentru alte activitati, atunci inseamna ca ati ajuns la o stare de confort, echilibru si atasament ce poate fi pastrat pentru viitor (vezi inel, altar, da, vreau).
In concluzie, nu prea depinde de noi daca ne indragostim.
In al doilea rand, nu alegem de cine (de parca nu stiam asta).
In al treilea rand, oamenii indragostiti sunt in pragul nebuniei, asa ca ar trebui tratati ca atare.
Iar pentru perpetuarea speciei si gasirea unui partener e nevoie de o perioada maniacala in care sa fim intre biserica si azilul de nebuni.
Acum,in ce mod ii vei dezvalui ce sentimente ai, sincer, depinde numai de gradul de nebunie la care ai ajuns!