Am si eu un story ca sa zic asa, mereu eu si prietena mea cea mai buna am fost foarte diferite in ceea ce priveste caracterul, modul de a ne petrece timpul, mentalitatea parintilor si mai ales baieti. La inceput cand eram mai mici erau probleme minore dar cu cateva luni in urma a inceput sa o afecteze mai ales ca venea ziua ei facea 15 ani si era din ce in ce mai deprimata parinti ca de obicei nu o lasa sa iasa nicaieri casa-scoala mentalitatea aceea comunista, era si suparata ca nu a avut niciun prieten pana acum niciodata nu sa sarutat cu nimeni si nici nu arata chiar asa bine e plinuta mereu mai scunda ca mine in schimb eu sunt pe invers parinti ma lasa sa fac ce vreau sunt la munca de dim pana seara si din moment ce aveam note mari la scoala, din toteauna pe mine ca si pe mama ne pasioneaza moda cred ca din clasele mici avem succes la baieti mereu avem o relatie si cu pauze mici intre ele dar nu credeam ca o deranjeaza pana acum ...am incercat sa o ajut sa explic parintilor ca trebuie sa iasa si ea din casa ca nu mai are 10 ani dar nimic am incercat o perioada sa ii gasesc pe cineva am crezut ca daca nu o sa mai am o relatie eu o sa se simta mai bine vreo sap a mers apoi iar suparata mai ales cand am inceput sa ies din nou cu un baiat, a facut 15 ani parinti nu au lasat-o sa isi faca ziua de nastere fiindca eu incercand sa o ajut am incercat sa ii fac o schimbare de look am machiato ...eu machind foarte bine am luat si cursuri de machiaj si chiar parea fericita dar ai ei sau suparat asa tare ca nu au mai lasat-o sa faca nimic, nici sa iasa cu fetele la suc nimic. Acum se gandeste ca viata nu merita traita pe mine ma ingrozeste gandul de ce ar fi in stare sa faca. Chiar am nevoie de ajutor, de un sfat o idee plzz?

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook