La 25 de ani, nu e de asteptat sa incerci sa prinzi pasarea de pe gard lasind-o pe cea din mina. Mai ales ca nu stii ce fel de pasare e atita timp cit evita discutia despre o eventuala intalnire. Pare a fi ceva subred acolo, poate ca nu e asa cum ti-a zis despre el. Au fost situatii in care o ea a cunoscut un el de la distanta pe net, l-a intilnit, l-a cunoscut, a mers totul bine la inceput, ca mai apoi sa descopere ca tipul era insurat acolo de unde era, s-au bagat in cine stie ce chestie urita. Daca chiar era interesat de tine, venea in cei sase ani macar o data sa te cunoasca.
Eu am cunoscut-o pe sotia mea tot pe net, am discutat doua luni, si dupa aceea ne-am si intilnit, desi era dificil, aveam tren la 5 dimineata din Timisoara la Bucuresti, la 1 la prinz si la 10 seara, dimineata inacceptabil sa ma trezesc eu la 3 dupa o saptamana de lucru din greu uneori, la prinz daca plecam ajungeam seara tirziu, inacceptabil pentru o intalnire, si seara obosit si dupa o noapte nedormita pe drum si mai greu sa ne intalnim dimineata. Dar am facut tot ce am putut ca sa o vad, si am ales sa merg cu ocazia, plecam la 9-10 din Timisoara, si dupa-amiaza eram in Bucuresti. Deci, pentru ca am vrut, am si cunoscut-o destul de repede. Nici nu vream altfel, eu consider ca internetul e o unealta foarte buna pentru a te conecta cu oamenii, insa pentru relatii, e bine sa treci mai departe, sa reusesti sa te vezi cu cei pe care i-ai cunoscut pe net. Deci, daca el a lungit-o prea mult, e prea posibil sa fie ceva subred acolo.
Înțeleg, și sunt de acord dar îmi e foarte greu sa ma despart de el. Eu tot sper ca ne cunoaștem dar în același timp simt ca trece viata pe lângă mine.
E greu, pentru ca sunt totusi 6 ani. Asta e ceva pentru o relatie, chiar si de la departare. Dar trebuie sa intelegi si ca poate el a cosmetizat lucrurile ca sa para mai frumoase pentru tine, altfel nu ar fi atit de reticent in fata unei intilniri. E greu, dar ar trebui sa treci peste asta. Viata merge inainte, si nu o mai poti intoarce. Eu in locul lui i-as da un ultimatum, ori vine in urmatoarea luna, sau cel tirziu la inceputul primaverii, ori inchei totul. Si daca se sustrage din nou, ar trebui sa fie cit se poate de clar pentru tine.
Ultimatum i-am dat, chiar mai multe dar nu cred ca sunt în măsura sa ii mai dau un ultimatum după ce am făcut
A, da, e de inteles. Atunci nu ramane decat sa te gindesti bine, si sa alegi. Fie cu cel de pe net, intangibil, pe care il stii de 6 ani si sa zicem bine, atit de bine cit se poate cunoaste din spatele unui monitor, desi la o cunoastere reala te poti trezi cu surprize serioase, fie cu cel abia cunoscut, pe care il poti atinge, mingiia, si cu care aventura cunoasterii abia a inceput, deci exista o doza de nesiguranta. Odata ce te-ai daruit lui cu totul, ideal ar fi sa mergi tot cu el inainte, si ar fi perfect ca cu el sa te si casatoresti, beneficiul de a fi cu el si doar cu el e extraordinar. Eu cu sotia mea am facut la fel, am fost fiecare primul din viata celuilalt, si e greu de descris ce inseamna asta. Stiu ca daca as fi cu alta, as strica ceva ireparabil, ceva ce niciodata nu voi mai putea avea, ceva atit de frumos, incit oricit de reusita ar fi acea relatie, oricit de buna si frumoasa ar fi acea femeie, nu va mai fii niciodata ceea ce a fost cu sotia mea. Si nu e vorba de prima dragoste, care se zice ca nu se uita niciodata, caci sotia mea nu a fost si prima mea prietena. Deci, decat sa astepti ceva care nu stii cit e de realizabil, mai bine mergi inainte cu ceea ce ai inceput deja. Asta e parerea mea, insa tu trebuie sa gindesti si sa alegi.
Nu mai trăi doar „virtual". Viața e chiar reală, dincolo de ecran!
Bravo șie că ai trecut la fapte! Și bravo și celui care a reușit să te aducă pe calea cea bună.
Personal nu prea cred în relațiile pe internet, mai degrabă le consider pierdere de timp de plictiseala, mai ales când trec atâția ani fără sa va vedeți, abia când cunoști o persoana în realitate poți sa îți dai seama dacă va merge sau nu. Eu cred ca nu ai greșit încercând o relație reala dar cred ca trebuia încheiata cu cel de pe net legătura fie ea și asa la distanta ca să nu îți poată reproșa.
E corect ce spui tu, ar fi trebuit sa închei înainte de a face ceva cu altcineva dar nu pot face asta. Țin la el foarte mult, nu mă pot despărți de el
Deci l-ai cunoscut cand aveai 19 ani. Daca chiar tineai la el, daca el tinea la tine, sigur va vedeati voi. Iubirea nu supravetuieste in felul asta.Deci,a lipsit interes si din partea lui, si din partea ta.Cel mai bine e sa intrerupi relatia cu el si sa iti vezi de viata.6 ani pierduti, in perioada cea mai "frumoasa"a vietii din perspectiva mea...nu prea stiu ce a fost in capul tau.
Știu, sunt conștientă dar m-am atașat foarte tare de el
Daca te atasai atat de mult, nu cred ca rezistai fara el.
Nu prea merg relatiile de genul asta la "distanta"(mai ales peste oceane)dar sti zicala"Cu răbdarea, treci marea", dar sunt excepti(cazuri cand s-au asteptat unul pe celalalt etc)Oricum sa vorbesti 6 ani de zile si s-a nu te vezi nici macar o data fata in fata, e naspa rau, nu inteleg de ce ti-ai ales genul asta de relatie, mai ales ca esti femeie in varsta deacuma.Cautati pe cineva care poate sa fie langa tine si sa iti poata arata ce simte pentru tine, nu pe cineva de peste mari si oceane care iti propune nu mai stiu eu ce minunati.Gasesteti pe cineva si traiesteti viata, ca de la varsta asta ar cam trebui.
Nu a fost o alegere, pur și simplu ne-am plăcut
Ok te placi, dar chiar tu ai zis-o ca "nu l-ai mai putut astepta", daca chiar erau sentimentele voastre asa de aprinse"de ce te-ai dus dupa altul?"Oricum nu inteleg cand o sa va vedeti si o sa fiti impreuna? Sau voi statea-ti numai pe net impreuna?
Sincer nu știu cum ar fi lucrurile între noi în cazul în care reușim sa ne întâlnim. Eu una, m-aș simți foarte vinovata. După ce i-am mărturisit el mi-a spus ca încă își dorește sa ne vedem dar nu știu ce sa cred.
Pai atuncia rupe legatura sau ramaneti prieteni si vedeti de viata, daca tot esti asa nesigura pe tine, daca alergi dupa 2 iepuri nu prinzi niciunul.
Chiar nu știu ce sa fac. Mă simt foarte vinovata pentru ce am făcut, i-am trădat încrederea. Vreau sa cred îl el dar acum nu mai știu.
Din Constanța. Are vreo relevanță?
Clar nu..doar am intrebat
Ok
In situatia ta, am fost si eu, relatie la distanta 5 ani.si a fost doar pierdere de timp
Îmi povestești?
Nu avem posibilitatea sa discutam pe un chat ceva?
Îmi poți trimite un mesaj aici, pe site
Treaba e cat de simpla ..ne,am cunoscut pe yahoo mesenger, si incet incet am inceput sa se lege o frumoasa relatie la distanta.eu 20 de ani din calarasi.ea 18 ani. de fel din Tulcea, dar stabilita in italia..eu eram un parlit de la tara, practic ne adoram unul pe celalat, zi noapte vorbeam, ia a vrut sa vina in tara sa ne cunoastem dar nu avea cum, si am zis promis ca eu voi veni cand va implini 18 ani voi fi in Italia cadoul de 18 ani.( precizez cand am cunoscut-o online ea avea 14 ani eu 18 ..sa nu ma bage lumea la pedofilie. eram contient si asteptam amandoi momentul sa faca 18 ani )intre timp eu la 20 de ani ma angajez.ma angajez in domeniul it intre timp imi iau permisul imi cumpar masina. ambitie mare, si cu saptamani inainte sa faca 18 ani totul s-a rupt, nu a mai raspuns la telefon, si, a schimbat numarul m-a blocat peste tot,, si asa s-a terminat. clar isi gasise pe cineva
Asteapta l pe un cal alb si un castofon pe umar, sa vina sa ti cante un regheton la geam.