Asta scriam in 20 august:
Sunt intr-o situatie disperata. Simt ca nu am directie, nu am control si nu imi gasesc linistea.
Am nevoie de sfaturile voastre...am nevoie disperata de liniste si nu o pot gasi.
Acum 5 luni de zile am cunoscut un barbat mai tanar decat mine cu 9 ani. L-am cunoscut eu incercand sa-mi contractez un credit, el avand o firma de brakeraj in credite. Am inceput sa locuim impreuna foarte repede (dupa cateva zile) fara sa stim mai nimic unul despre altul. Am luat creditul si urmare a faptelor sale parerea mea construita in timpul convietuirii consensuale a fost ca a vrut sa-mi foloseasca banii si am actionat urat. Dupa multa energie negativa acumulata (nu se implica in nimic) si am mai aflat si ca m-a mintit (imi spusese ca se ocupa sa-mi repuna pe picioare din punct de vedere juridic o firma si am descoperit ca nu a facut-o) i-am dat un mesaj si am plecat...la mama. Dupa care am inceput sa-l amenint si sa actionez urat in ceea cel priveste pe partea de activitatea lui profesionala, avand niste informatii in ceea ce priveste practicile lui profesionale nu tocmai ortodoxe, amenintand, tipand si constrangandu-l sa-mi dea banii pe care eu consideram ca sub forma unui santaj emotional m-a determinat sa-i cheltuiesc. Urmare a actiunilor mele si-a pierdut colaborarea cu 2 banci importante, l-am tarat pe la avocat, la mediere cerandu-i banii pe care i-am cheltuit in casa cu el cu toate ca el nu-mi impusese nimic. Razbunarea asta a mea, era singura arma - ma gandesc ca o justificare- pe care o puteam folosi ca sa ma bage in seama, sa imi dea atentie, sa ma simt bagata in seama. De fapt...il iubesc.
Acum vreo luna de zile ne-am intalnit la o cafea si din senin i-am propus sa-mi permita sa ma mut la el ca si colegi de apartament (eu dorind de fapt sa formam un cuplu). A acceptat, dar ma trata chiar asa...mai rece ca niciodata. Nu venea acasa sub pretextul ca are de lucru la serviciu, a plecat in weekend sub pretextul ca are treava la birou, eu afland ulterior ca a fost la munte (de pe un site de socializare). I-am spus ca toate aceste lucruri ma deranjeaza, dar a continuat pe aceeasi linie Am plecat din nou saptama trecuta joi. Duminica aceasta m-am trezit dandu-i un mesaj daca iese pe afara. Intr-un final ne-am vazut si l-am intrebat daca ma pot intoarce la el. A acceptat!
Luni a fost ok, a venit acasa, am mancat impreuna, am discutat, m-a intrebat ce-mi doresc de la el si mi-a fost teama sa-i marturisesc adevaratele sentimente (mi-era teama sa nu fuga) si m-am trezit spunandu-i ca vreau o relatie libera, deschisa, ca nu ma mai mut definitiv, ca ma duc acolo cand vreau si etc.
Nu a protestat. Ieri a venit bomba. La ora 17.00 primesc un mesaj de la el in care ma intreba daca ii pot lasa apartamentul liber seara. In prima faza i-am spus ca e ok ca ma duc la mama. Dupa care am luat foc, am inceput sa-i spun ca s-a terminat, am inceput sa-l amenint. M-a tot sunat..pana la urma am vorbit cu el, i-am spus ce-mi doresc, ca imi pasa de el, ca ma dor toate actiunile lui, iar raspunsul lui a fost unul evaziv...nu isi doreste sa plec din apartament, nu-l incomodez dar nici nu poate sa aiba sentimente fata de mine si ca e ok asa..eu cateva zile pe acolo, cateva pe la mama. EU NU POT ASA! DAR NICI FARA EL NU POT! VA ROG AJUTOR... VREAU SA TRAIESC!

asta s-a intamplat in 26 august 2014
Daca ma mai puteti ajuta cu un sfat... am plecat de la el si luni mi a trimis mesaje ca i a fost oarecum dor de mine, ca i lipsesc, dar ca in el se da o lupa avand in vedere chestiile negative, dar ca ar vrea sa ne vedem. Initial am stabilit ca ne vedem seara, apoi dupa amiaza m am sucit si i am trimis mesaj ca ramane pe altadata.acum regret si mi vine sa l caut, vreau pareri...va rog

Din data de 1 septembrie m-am intors la el.
Nu am avut viata de cuplu deloc. Firma pe care o conduce e in pragul falimentului, este bagat in foarte mari datorii si in tot acest timp vnea seara de la birou, deschidea laptopul si se apuca iar de lucru. Eu m-am simtit menajera in casa (am spalat, alcalcat, am gatit, am calcat ) incercand sa-i creez un conform psihic. El din cand in cand mai se rupea si ma mai intreba ce fac. Nu am iesit impreuna nici macar sa luam o paine. Nu l-a interesat daca am cu ce sa iau o pine sau daca am din ce face mancare. Ba mai mult mi-a cerut si bani pentru a-si acoperi din datorii (daca nu platea il dadea proprietarul afara de la sediul firmei).
Trebuie sa mentionez ca sacrificiul meu de a ma muta cu e a fost mare eu lasandu-mi fetita pe care o am dintr-o casnicie anterioara in grija parintilor.
Satula de griji si de probleme am plecat joi, intrebandu-l daca e de acord sa fac acest pas...mi-a raspuns ca da.
Astazi m-am dus la el, i-am spus ca vreau sa fiu langa el, ca asa mi se pare normal intr-o relatie iar el mi-a spus ca vrea sa fie singur o saptamana, saptamana care va fi decisiva in ceea ce priveste situatia lui profesionala viitoare. Am insistat sa fiu langa el, insa s-a opus cu vehementa, spunand ca asta e saptamana lui si e grea si vrea sa fie singur. Mi-a luat si cheile =, lucru care m-a deranjat teribil..si cand l-am intrebat de ce face asta, mi-a spus pentru a nu avem surpriza sa vina intr-o seara si sa ma gaseasca acolo.
Astept parerile voastre fata de aceasta situatie (daca se poate sa va aptineti de la mistouri as aprecia). nu am nevoie decat de sfaturi, pareri, cum sa procedez cum sa fac sa-mi fie mie bine.
Va multumesc

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook