Astăzi am aflat că sunt însărcinată. Am aproape 20 de ani și sunt studentă. Nu îmi doresc să ucid copilul. Iubitul meu e de acord să mă ia de soție și să păstrăm copilul. El pleacă la muncă în Germania. Dar părinții mei nu îl suportă pe el, dacă ar afla de sarcina m-ar forța să avortez... nu stiu ce sa fac. Sunt tânără, sunt studentă, copilul nu e vinovat că am fost noi retardați dar cum pot sa le spun părinților ca voi avea un copil cu băiatul pe care nu îl suportă? Îmi e teamă de ei și asta ar fi singurul motiv pentru a avorta... este oare un motiv suficient? Prietenul meu are 22 de ani

Motivul intemeiat pentru a avorta este FACULTATEA SI VIATA DE STUDENTA domnisoara esti prea tanara pentru o asemenea responsabilitate iti vei nenorocii viitorul vei ramane o ratata fara scoala daca pastrezi copilul pentru ca nu vei face fata si copil si facultate si vei ajunge sluga la cratita a barbatului tau si iti va scoate ochii in concediu de maternitate ca nu produci nimic si el munceste ca sclavul din cauza unei greseli care putea fi evitate. sunteti prea tineri la varsta asta trebuia sa chefuiti in camin, sa strabateti cearsafurile campusului universitar si sa studiati in sesiune. daca sarcina este rece urgent la medic si AVORT

Casatoriti-va!
Nu are importanta ca parintii tai il suport sau nu, viata si fericirea ta sunt in mainile tale!
Esti adulta si poti sa iei decizii de una singura! Iar daca iubesti baiatul asta si vrei si copilasul, eu spun ca ar fi frumos sa va anuntati parintii ca voi vreti msa va casatoriti, ca asteptati un copilas si ca, indiferent de ce le place ori nu lor, decizia de a intemeia o familie va apartine voua!
Eu cred ca este bine ca voi sa va casatoriti chiar inainte ca el sa plece in strainatate, cel putin copilasul se va naste sub numele vostru, dupa casatorie.
Hai, ca nu-i chiar atat de rau pe cat pare, sa fiti fericiti si sa faceti un copilas frumos si sanatos!

Cresterea si educarea unui copil este o imensa responsabilitate mai ales in situatia ta. Te-as sfatui sa discuti cu parintii indiferent care va fi reactia lor si ce s-ar putea intampla, pana nu este prea tarziu. In rest multa sanatate!

Daca voi va iubiti reciproc este bine sa pastrezi copilul, pentru ca el este o fiinta nevinovata, chiar daca parintii tai nu sunt de acord cu aceasta sarcina.

Nu trebuie sa iei viata unui copil dn cauza ca parintii nu sunt de acord cu iubitul tau. Daca el vrea sa ramana langa tine si nu da bir cu fugitii cum fac dobitocii in ziua de azi, esti norocoasa. Incearca sa ii explici mamei tale ca tu il iubesti si daca ea vrea ca tu sa fii fericita, sa il accepte. Trebuia totusi sa te protejezi. La varsta aceasta, sa ai un copil este o responsabilitate. Dar, ai o varsta si cred ca tu vei lua decizia corecta. Sfaturile noastre sunt doar subiective.

Avortul este ucidere.

Buna.
Pai asta e inevitabil,va trebui sa le zici la un moment dat,oricum vor afla,nu cred ca o sa vrea sa isi ucida viitorul nepot sau viitoarea nepoata,o sa-l aiba pe constiinta fiindca copilul nu are absolut nici o vina in povestea asta,asta e nu v-ati gandit bine la ceea ce ar putea urma, parintii tai ar trebui sa accepte sarcina si faptul ca il iubesti pe acel baiat indiferent de cum e, trebuie sa le spui de sarcina, va trebui sa mergi mai des la un medic, la consultatii cu siguranta si nu cred ca iti permiti o consultatie de una singura trebuie sa le spui adevarul alta varianta nu ai ei o sa fie singurul tau sprijin pe durata sarcinii daca prietenul tau o sa plece din tara ca sa te ajute financiar pe tine si pe copil.
Cat despre prietenul tau o sa fie acceptat mai devreme sau mai tarziu de dragul tau si al viitorului lor nepot si o sa descopere ca e de fapt un baiat cumsecade cu timpul.
Intreb din curiozitate doar care este motivul pentru care parintii tai nu-ti suporta prietenul? de unde a pornit asta?

Ce conteaza daca e suficient sau nu. Daca nasti copilul ala o sa aiba o viata grea. Ori ca ramane la voi si sunteti 2 tampiti care mai aveti mult pana a fi destul de maturi sa puteti creste un copil. Sau il dai la adoptie si cine stie pe unde ajunge. S-au invetat prezervativele sa stii. Ori esti una din toantele alea care il lasa pe gogu fara prezervativ pentru ca e " alergic".

Bun te rog ca in primul rand sa gandesti ce vrei de la viata ta, un copil nu te nenoroceste la 20 de ani ai parinti el are parinti te pot ajuta da va fi mult mai greu dar asta e, gandeste-te in primul rand la impactul psihologic care il va avea avortul asupra ta.
te rog e pentru binele tau sa consulti un psiholog pe tema asta.
Vorbeste cu parinti tai acasa spune-le ca vrei sa le spui ceva important si stabilete o zi / ora (asta daca nu stai la ei ) si intarzie cateva ore, incearca sa il aduci si pe iubitul tau cu tine la discutie.
mai poti face si urmatorul lucru invitati parinti tai si pe ai baiatului la un restaurant/bar/picnic etc se prea poate sa iasa urat dar totul se va rezolva cu calm atata timp cat tu si iubitul tau va purtati ca doi adulti responsabili care au facut o greseala.

Nu trebuie sa crezi ca acest copil iti va distruge viata....ai putea sa il pastrezi, iar dupa ce el se face de 1-2 ani sa -l duci soacrei tale sau mamei tale, sau sa angajezi o bona, iar tu sa iti continui studiile.De asemenea, ai putea discuta cu familia ta.Sunt singurii care iti vor binele si vor sti ce sfat iti vor da!

Deci. in primul rand ar fi trebuit sa va protejati daca nu va doreati un copil, care e de preferat sa apara in cadrul casatoriei dar chiar si asa nu e capat de lume. sa stii ca nu esti prima si nici ultima in aceasta situatie.
Din cate observ nu vrei sa avortezi si bine faci, nu te poti juca cu viata unui copil pentru ca ai face o crima si ai ramane toata viata traumatizata.
Gandeste-te ca esti o norocoasa pentru ca partenerul nu vrea sa fuga pe usa din spate, cum fac majoritatea. Daca e dispus sa te ia de sotie si sa se angajeze cu atat mai mult. Puteti face cununia civila ca sa inchizi gurile rele, dar nu e obligatoriu daca nu te afecteaza.
Sa stii ca si eu m-am gandit ce as face daca mi s-ar intampla mie asta. am exclus avortul si merg inainte orice ar fi, cu un om care este dispus sa isi asume responsabilitatile, oricat de mari ar fi.
E mai nasol daca locuiesti cu parintii si te incurca si facultatea, nu stiu aici gasesti o modalitate sa le spuneti impreuna cu iubitul tau si zi-le ca voi va iubiti, ca nu au niciun motiv sa se opuna pentru ca el vrea sa munceasca si nu te va parasi. Pana la urma esti majora si nu te pot obliga la nimic, tot iti vei alege un partener pe placul tau, cu care vei trai tu, nu dumnealor. Explica-le treaba asta.
Mai poti lasa facultatea (dar nu te sfatuiesc) sa ingheti anul viitor si sa pleci cu el in Germania.
Si tine munte- avortul nu este o solute.

Nu poti sa ucizi o viata, copilul asta nu are nici o vina. Crezi ca daca avortezi te vei simti mai bine? NU ABSOLUT DE LOC, vei sta cu gandul ca ai o prostie foarte mare. Bine 2 Prosti FOARTE MARI. Dar asta nu inseamna ca trebuie sa avortezi. Ti-e frica de parinti, bine inteleg, dar tu crezi ca e bine sa ucizi acest copil? Trebuia sa te gandesti la asta inainte sa faci ce ai facut cu iubitul tau... Imi pare foare rau pentru tine, dar ar trebui sa te bucuri, o sa fi mama, nu fa o greseal pe care s-ar putea so regreti mai tarziu...