Am o problema cu prietenul meu ...sunt impreuna cu el de 9 luni si ne iubim.Dar el e penticostal si eu ortodoxa. Pana acum parintii lui nu au avur nici o problema cu relatia noastra iar acum dintr-o data pur si simplu nu sumt de acord nu ma suporta din cauza ca nu sunt penticostala ...si nici macar nu ma cunosc sunt o fata cuminte si cu bun simt... parintii lui sunt de parere ca daca sunt ortodoxa sunt o destrabalata si saraca adevarul e ca sunt de la țara dar nu sunt cum cred ei. Nu de mult ma sunat tatal lui si mia spus sa i las baiatul in pace ca daca nu il da afara din casa . Ceea ce e foarte aiurea prietenul meu avand 18 ani ..il controleaza efectiv ia interzis sa mai vorbeasca si sa se vada cu mine... Si nu lleam greait cu nimic nu inteleg comportamentul lor ..Prietenul meu ma iubeste foarte mult si nu vrea ca totul sa se termine asa intre noi dinc auza ca parintii lui nu stiu ce ia apucat toata vacanta i confisca telefon,tableta, laptop doar ca sa nu poata comunica cu mine plus ca il si bate parintii la 18 ani din cauza ca sa indragostit de o fata care nu e de secta lor..Nu stiu ce sa fac sa renunt la el?. ..il iubesc prea mult. Va rog ajutati-ma... fara raspunsiri la misto va rog. DAU FUNDA! Multumesc

Daca si el scrie la fel de bine ca si tine, atunci religia fiecaruia chiar nu conteaza. In ce clasa sunteti?

Buna,

Sincer vorbind si judecand la rece, personal te-as sfatui sa il lasi in pace.

Da, ai dreptate, la tv sunt multe filme in care dragostea invinge, etc. Dar hai inapoi in viata reala.

Ca viata nu e dreapta. S-a mai afirmat. Si stii si tu asta.

Vrei sa ai o relatie cu cineva care o sa se lupte cu toata familia pentru tine? Sa fie o relatie mereu tensionate si tot asa? Sa schimbi o religie pentru incapatanarea unor parinti, etc.

Sau

Vrei o relatie in care sa predomine armonia, sa fie o fericire sa stati cand la unul cand la celalalt, sa nu fie nevoie sa va ascundeti si tot asa?

Poate ca ai dreptate, prietenul tau e mort dupa tine. Mai mult, ar face orice sa nu va despartiti.

Dar la final, gandeste-te si la tine. Poate ti-ai pus in gand ca vrei ceva frumos. Si in plus, gandeste-te si la el: o sa fie mereu certat pentru tine. Si nici unul nu aveti nici o vina, afara de aceea ca tot continuati o relatie impotriva naturii (din punctul lor de vedere).


Exista si solutii banuiesc sa incerci sa rezolvi situatia aceasta, dar iti trebuie si noroc si vointa sa le indeplinesti: gen mers si discutat cu preotul de la biserica lor despre situatia voastra. Si facut asta la el acasa, nu in fata tuturor. Dar personal nu cred ca vei avea nici un fel de succes.

Ar mai putea fi sa discutati situatia asta cu parintii fata in fata (ceea ce cred ca este riscant, deoarece ei au ceva contra religiei, nu a ta personala).

Ati mai putea sa fugiti. Si el tot va fi renegat de parinti, daca comunitatea o sa ii forteze.

De ce vrei sa iti incepi viata intr-o situatie atat de delicata?

E adevarat, nu e corect, dar mai bine sufera un pic acum (deja ti-ai pus problema sa renunti la el, deci nu il adori atat de tare pe cat credeai), si gaseste-ti pe cineva care nu are asemenea probleme.

In plus nu uita, e o zicala, care, desi nu pare, este atat de adevarata per ansamblu: aschia nu sare departe de trunchi. Poate nu ai vrea sa vezi ce inseamna asta in situatia ta, cu viata ta. Lasa pe altii sa isi dea seama.

Tu ai o viata de trait. Este alegerea ta sa o faci armonioasa sau o continua lupta dupa dreptate. Uneori e nevoie de compromis pentru a trece podul. Cum ziceam. Depinde de tine ce alegi.

Eu te-as sfatui o viata armonioasa deoarece e prea scurta ca sa ti-o petreci in lupte care oricum nu au sorti de izbanda.

Situatia ta e complicata pentru ca parintii lui clar sunt oameni incuiati. Nu vreau sa jignesc pe nimeni, dar adevarul este ca cei care conduc aceste secte pur si simplu ii indobitocesc pentru a-i putea controla. Si e evident ca parintii lui nu au scapat!

Dincolo de relatia voastra e foarte trist faptul ca la 18 ani prietenul tau este tinut din scurt de parinti si mai ales lovit. Ma gandesc cum de accepta si nu riposteaza, totusi nu mai e chiar un copil.

Din punctul meu de vedere singura sansa pentru ca relatia voastra sa functioneze e ca el sa isi asume responsabilitatea pentru viata lui si sa isi faca singur un rost in viata. Altfel nu vad cum, parintii lui nu se vor schimba pentru ca asa au fost dresati sa gandeasca si banuiesc ca nici tu nu iti doresti sa le calci pe urme si sa treci la religia lor.

Daca el te iubeste atunci n-are rost sa renunti la el. Pentru ce?

Pentru niste parinti incuiati la minte? Daca el e fericit atunci ce treaba au ei cu tine?

Urmeaza-ti inima, nu te inseala niciodata.

Ei, asa sunt nebunii astia din religii iesite dupla ploaie precum ciupercile. Baiatul acesta nu merge la facultate? Acolo puteti fi impreuna cu sau fara acordul parintilor lui.
Ar fi ideal sa le dai o invatatura de minte parintilor lui, dar nu prea imi vin acum idei.

Incearca sa vorbesti cu parintii lui arata-le sa se inseala in ceea ce vorbesc. Daca te crezi ca esti o fata cu bun simt atunci arata-le un exemplu. Si chiar daca vi sa le castigi si mai mult increderea poti sa mergi si cu ei la biserica lor.

Uite hai sa iti spun ceva worldalone:avem acelasi Dumnezeu. Scuze ca iti spun, dar ortodoxi nu ii suporta pe penticostali.

Si Sofia daca il mai iubesti vorbeste cu parintii lui fata in fata si spunetile ca va iubiti si o sa inteleaga pana la urma

Parintii lui ar trebui inchisi
daca nu poti scapa de el am un sfat ca sa il uiti. Vibratorul o sa te faca sa il uiti inceeeeet