am si eu o problema care este destul de mare.In urma cu 6 luni m-am combinat cu un baiat, ne stiam de mai mult timp dar a durat ceva timp sa imi dau seama ca imi place de el si vreau sa fim impreuna. 4 luni au fost aproape perfecte ( spun apoape pentru ca am avut cateva certuri minore ca oricare alt cuplu ). Ma rog, sa trec la subiect.eu am o familie mai stricta si din cauza parintilor mei am ajuns sa ne certam in ultimele 2 luni ingrozitor. Am vorbit cu parintii mei si acum situatia s-a mai imbunatatit putin, ma lasa sa ies mai mult in cursul saptamanii ( mentionez ca sunt clasa a XII-a ) si in weekend-uri mi-au spus ca nu ma vor mai lua la tara mereu. Bun sunt constienta ca ne vom mai certa din cauza parintilor mei, dar eu am incercat sa ii explic ca asta imi e situatia dar el mi-a zis mereu ca nu il intereseaza, ca vrea sa ne vedem mai mult si chestii de genu. Vara aceasta am stat impreuna in fiecare zi, rare au fost momentele cand nu ne vedeam si suntem obisnuiti sa ne vedem zilnic, sa vorbim la telefon cu orele etc. dar de cand a inceput scoala el a devenit foarte gelos pe colegii mei ( stie foarte bine ca nu fac nimic, nu am nici o treaba aproape cu nimeni din clasa pentru ca nu am niste colegii "de treaba"). In ultimele 2 saptamani trecem prin niste momente ingrozituare, in fiecare seara avem aceleasi discutii, aceleasi certuri chestiile astea devenind o monotonie ( el cu gura lui a zis) si de cele mai multe ori eu nu stiu ce sa mai zic si tac. In momentul in care ii zic ca nu stiu ce sa mai zic se enerveaza si de aici porneste cearta care poate sa dureze saptamani... In momentul de fata suntem in pauza de cateva zile pana ne puenm amandoi ordine in ganduri. El spune ca s-a saturat sa se lupte singur si sa vada ca nu e nici un rezultat, mi-a reprosat ca in 6 luni de zile eu nu am facut nimic pentru relatia noastra, ca nu imi pasa si ca iau totul in bataie de joc, ca il las sa vorbeasca singur ca prostu si chestii de genu. Eu am renuntat la cea mai bina prietena a mea pentru el, adica el mi-a zis ca nu o suporta pe tipa si m-am mai indepartat de ea pentru ca nu am vrut sa il pierd. Trec prin niste zile ingrozitoare, sunt terminata emotional pentru ca toate certurile care au fost pana acum in mare parte au fost din vina mea... abia acum realizez greselile pe care le-am facut dar este mult prea tarziu.Pana acum am mai luat-o de 2 ori de la zero dar mereu s-au ajuns exact la aceleasi discutii si celeasi certuri. Intr-o seara i-am spus ca cea mai mare teama a mea este sa nu il pierd, iar el mi-a zis ca deja s-a cam intamplat chestia asta. L-am intrebat daca mai tine la mine si daca ma iubeste si mi-a zis ca ma iubeste, ca tin la mine doar ca chestia asta nu il incalzeste cu nimic daca noi ne certam mereu de la aceleasi discutii, vorbim in fiecare seara aceleai chestii. pur si simplu nu stiu ce sa ii mai zic, ce subiect sa deschid. Mi-a zis ca nu il cunosc nici macar 50% si ca nu ma interesat sa il cunosc.Nu stiu cum sa remediez situatia. vreau sa fie totul bine si frumos, sa rezolv situatia ( de multe ori am zis ca vreau sa rezolv situatia si nu prea am rezolvat nimic, din contra ) sunt constienta ca amandoi suntem de vina, desi este mai mult vina mea. Il iubesc enorm si nu vreau sa il pierd, cum sa rezolv situatia? Eu ma exprim foarte prost si greu pentru ca sunt o fire mai dificila ( dificila in sensul ca sunt mai inchisa in mine, nu prea vorbesc, cand am ceva de zis sau vreo problema, nu imi spun punctu de vedere atunci cand trebuie). Tin sa cred ca eu sunt problema in relatia aceasta. Am nevoie de niste sfaturi va rog frumos, sunt disperata, plang intruna si nu stiu ce sa fac, ce sa gandesc. Nu vreau sa il pierd!
Tind sa cred ca din cauza firii tale mai inchise, el incearca sa profite. In sensul ca, stiind ca-l iubesti, si ca iti e frica sa nu-l pierzi, si iti e greu sa-ti spui punctul de vedere, incearca sa te manipuleze si te face sa crezi ca intr-adevar e vina ta, si tu nu faci nimic pentru relatie. Concluzia asta o am din faptul ca ai zis ca va certati din cauza colegilor tai. El gaseste un motiv de cearta banal, dupa care se ajunge la aceleasi reprosuri din totdeauna. Faptul ca tu te-ai indepartat de cea mai buna prietena, nu este cel mai bun lucru pe care l-ai facut. Prietenii, sunt fratii pe care noi ii alegem. Gandeste-te ca intr-o zi el nu o sa mai fie, ti-ar placea sa ramai singura, sa nu ai pe nimeni cu care sa iti impartasesti necazul, doar din cauza ca asa vroia el.
Prietena mea cea mai buna a trecut prin ceva asemanator. Si-a inddepartat toti prieteni, cu mine de abia mai vorbea, iar cand s-a despartit de el, de fiecare data cand s-a despartit de el, ii venea sa-si smulga parul din cap pentru ca nu mai avea pe nimeni.
Te certi cu el din cauza parintilor? E el problema, nu parintii tai! Inteleg ca uneori parintii o mai iau si pe aratura, dar doar pentru ca le este foarte greu sa accepte faptul ca ai crescu, si pentru ca iti vor binele si sunt preocupati pentru tine. Ai BAC-ul anul acesta, se vorbeste de viitorul tau, nu de orisice. El ar trebuie sa fie primul care sa te indrume sa stai mai mult in casa, sa inveti, sa te sustina. Ar trebuie sa-ti vina cu fraze de genul " hai lasa iubita ne vedem in week-end ca stiu ca ai de invatat, nu-i nici o probleme, te iubesc chiar daca nu ne vedem si in seara asta".
Parerea mea, ca la o rascruce de drumuru asa de importanta pentru tine si pentru viitorul tau, nu ai nevoie de un barbat care nu te intelege, care nu te sprijina, si care nu face altceva decat sa-ti reproseze lucruri absurde.
Ai putea sa-ti petreci viata asa?
Bafta!
RăspundeImi este foarte greu sa imi spun punctu de vedere si sa ma exprim.la faza cu prietena cea mai buna stiu ca nu am facut o alegere buna dar chiar nu vroiam sa ne mai certam si pe tema asta ( pentru ca am avut multe certuri si pe tema asta).el nu vrea sa inteleaga ca parintii mei sunt genu " mai comunisti ". De cunoscut ii cunoaste si stie cum sunt, dar de fiecare data imi zice ca nu il intereseaza etc.amandoi suntem clasa a 12-a si amandoi stim ca anul acesta este cel mai important. Chiar el mi-a spus acum ceva timp ca ar trebui sa ma gandesc la viitorul meu si ca unde vreau sa ajung. Aseara i-am spus ca amandoi avem partile noastre de vina mai mult sau mai putin, si mi-a zis ca s-a saturat de aceleasi discutii iar si iar si ca eu mereu caut subiect de cearta pentru ca spun aceleasi lucruri ( ca nu vreau sa ne mai certam, nu vreau sa il mai enervez si ca vreau sa fie totul bine) mi-a spus ca nu mai crede in cuvantul meu pentru ca ma stie foarte bine si stie ca daca zic ceva nu ma tin de cuvant, sau ma tin de cuvant dar nu pentru mult timp...problema la noi mai este ca vorbim foarte mult la telefon, si am ajuns in momentele cand pur si simplu nu stiu ce sa ii mai zic ( cand eu ii spun ca nu stiu ce sa mai zic se enerveaza si imi zice ca niciodata nu am stiut ce sa zic si chestii de genu ). I-am zis ca daca e sa vorbim la telefon o ora, doua, trei si ajungem in momentele in care tacem amandoi si nu mai stim ce sa zicem ( pentru ca si el tace si daca ii zic sa mai zica si el ceva imi zice ca nu mai are ce sa zica) mai bine sa spunem ca vorbim urmatoarea zi si asa nu se mai enerveaza nici el, dar evident s-a enervat cand i-am zis chestia asta si mi-a spus ca in fiecare seara o sa ma sune sa imi noapte buna si atat...
Răspunde 
Ordonare:
După relevanţă
Situatia ta este foarte complicata... si nu cred ca tu ai cea mai mare parte din vina aici... amandoi aveti pentru ca el nu stie sa te inteleaga si sa vada partea buna din tine... ca il iubesti! Ar trebui sa discutati serios pe chestia asta si cand e vorba sa va certati iar Ignora treaba asta schimba subiectul sau nu stiu... 
Si cand va certati incearca sa iti asumi tu vina... sa vada ca il iubesti si ca ai face orice pentru el Aveti si personalitati diferite... El probabil crede ca te are la mana si ca tu ai face orice pentru el... Ca ti-ai lasat balta si prietena cea mai buna doar pentru ca nu-i place fata ei... Comunicati mai mult si fa-l sa inteleaga ca il iubesti si ca nu are rost sa va certati din lucruri minore! Succes sper ca te-am ajutat cumva!:*
RăspundeDe cele mai multe ori mi-am asumat eu vina, i-am spus ca eu sunt problema, ca din cauza mea sa ajuns aici ( in multe situatii chiar asa a fost ) dar in ultimele zile al a inceputa sa spuna ca el e prostu, ca el e idiotu ca totu e din vina lui pentru ca sa chinuit degeaba 6 luni de zile...
Offf doamneee! exact asa am patit si eu! si pana la urma s-a dus totul, acum eu plang si sufar si ea se saruta cu altul! daca vrei sa vb m.ai multe p subiectul asta uite id.ul meu ionut_chivu90! pa pa
1. Prietenii sunt mai inportanti decat iubitii/iubitele (in cazul de fata)
2.Si ce se plange atat.penibil
3. Poate iti face chesii de astea ca vrea sa se desparta de tine si nu stie cum
Am trecut j eu prin aceeasi situatie si stiu cum e.crede-ma.simteam k viata mea nu are sens.acum l-am pierdut d tot dar iubirea mea pentru el nu a incetat.eu cred ca cel mai bine e sa il sprijini in toate problemele lui...j sa ii zici mereu k il iubesti, sa simta iubirea ta. sper sa se rezolve problema...iti urez multa bafta:*
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
