Necazuri si bucurii - cam asa se poate caracteriza viata. Incearca sa gandesti putin mai pozitiv, nu iti pierde curajul. Si mie imi vine cateodata sa mor pur si simplu, am momente cand nu ma inteleg nici eu. Dar incerc sa ma incurajez sa imi zic ca Dumnezeu ma iubeste. Nu iti pierde credinta si mergi si la Biserica, dar cauta si un ajutor specializat. Nu ma intelege gresit, nu esti nebuna, dar un psiholog iti poate deveni cel mai bun prieten. Esti foarte pesimista. Ai grija de tine si fi mai putin "certareata". Iar baietii: hmmm...rar gasesti unul care sa merite. Am patit-o si eu si multe fete.
.am avut si eu stari de astea. exact asa.nimeni nu era de partea mea.plangeam din orice prostie. aveam impresia k tot ce fac e gresit si k consecintele o sa fie catastrofale pentru mine.ganduri din care mai tampite unul ca altul.nu puteam dormi noaptea.am fost la psiholog.am stat de vb si mi-a zis ca sufar de anxietate si usoare atacuri de panica.in fine acolo era si un psihiatru si am primit tratameant.incearca sa te privesti cat mai mult in oglinda.de la tratament sincer ma simt mult mai bine.adica isi face efectul.SA NU STAI IN CASA! iesi afara chiar daca nu ai pentru ce. daca stai in casa mai tare te iau gandurile. oricum.sa stai de vb cu un psiholog face extrem de mult bine sa te descarci.el te intelege.oarecum.sau macar incearca sa te intelega.bft si sper sa treci peste asta.stiu e chiar najpa...
Buna. Si mie mi s-a intamplat, si ink mi se mai intampla. Ai putea discuta cu un psiholog sau cu un preot chiar. Trebuie sa vb cu cineva, k nu poti sa stai asa si sa ti se intample d'aste. Eu n-am vb cu nimeni, dar al lasat asa sa se intample. Tu ar trebui sa vb cu cineva, deci nu mai sta asa. K cine stie c poate fi, si dupa, cum te consumi si cum teagiti, nu e prea bine, iar gandurile rele, daca nu te poti stapani, pot duce la realizarea acestora. Ai grija de tine si mult succes, :*.