Mie personal imi plac relatiile la distanta in ciuda faptului ca am fost implicata intr-o astfel de relatie o singura data si nu a durat foarte mult(7 luni si ceva doar) din cauza faptului ca prietenul meu nu era la fel de puternic ca si mine si distanta ne-a despartit pana la urma, iar acum suntem doar prieteni foarte buni.Noi ne-am vazut o singura data si am stat cateva zile impreuna,insa sentimentul ala care apare atunci cand astepti cateva luni sa te intalnesti cu persoana iubita nu poate fi descris in cuvinte, e mai intens decat daca ai castiga premiul cel mare la loterie.O relatie la distanta se bazeaza in primul rand pe comunicare si incredere, problema apare in schimb atunci cand o sa vreti sa va vedeti live fiindca daca nu aveti 18 ani sau niste parinti ingaduitori si o situatie materiala buna e destul de aiurea, aici referindu-ma in cazul distantelor mari.In orice caz sunt foarte frumoase aceste relatii, insa se sufera mult, dar daca va iubiti merita sa incercati.Bafta si iubiti-va mult :*
Distanta e o problema importanta intr-o relatie. Insa daca dorinta celor doi e mai puternica decat problema, atunci dorinta castiga, insa distanta adaugata celorlalte probleme care apar, fara exceptie, scade din sanse. E ca la matematica, chestie de probabilitate: sanse mai mari (compatibilitate, comunicare, atractie fizica, interese si activitati comune) - succes mai sigur. Curiozitatea poate fi mare, insa nu uita proverbul: ochii care nu se vad, se uita.
Pai relatiile la distanta se bazeaza pe increderea reciproca, sinceritate si fidelitate. Atata timp cat monotonia nu intrevine intre cei doi si se inteleg, iubesc si au posibilitatea de a se vede lunar sau o data pe saptamana, nu vad de ce nu ar functiona o astfel de relatie . Si nu este greu sa te vezi cu pers. respectiva, adica ori vi tu la el ori vine el la tine. Sper ca te-am ajutat:*
RRSecularHumanist întreabă: