Credeti ca ati putea iubi o persoana pana la sfarsitul vietii? Care credeti ca este "reteta" iubirii de durata? Ce si cum ar trebui sa alegi astfel incat sa nu regreti mai tarziu si sa imbatraniti frumos impreuna?
Ordonare:
După relevanţă
Nu mai pot din lipsa increderii. La cate prostii face lumea m-am transformat si eu intr-un ordinar de om. Dar stiu ce am de facut ca sa nu fac pe cineva sa se simta prost. Resping orice cerere de concubinaj sau relatie & accept doar aventuri ca e mai sanatos
RăspundeNorma, daca nu te simti pregatit de o relatie...nu putem judeca pe toti dupa faptele catorva. Poate cineva iti va readuce increderea pierduta
Răspunde Va fi prea tarziu daca apare in viata mea
Varsta trece si scad sansele sa te bucuri alaturi de cineva. Cu cat imbatranesc din an in an cu atat ma obisnuiesc mai mult in singuratate
Nu ai dreptate... normal ca bine o sa fie cand voi avea o femeie robotizata care face de toate si nu cere bani sau sa o scot in oras. Poate ma costa 20.000€ dar isi merita rostul
Nu trebuie sa ai o femeie robotizata, sunt atatea fete/femei care vor iubire si timp. Nu sa fie intretinute si plimbate, astea si le pot face si singure.
Dupa ce vezi spanioloaicele mai discutam. Sa vezi de te lasa fara casa fara masa si juma de salariu luat. Romancele cauta numa spanioli ca sant pe interes si viitorul consta in robotizare altfel va fi complicata treaba
La ce replici am primit azi pe TPU categoric ca da, acesti indivizi cica nu doresc sa faca sex cu o fata, nu simt nevoia, clar ca o sa astepte si o suta de ani dupa una virgina ca na ei au nevoie de iubire, revenind la realitate, omul este o fiinta poligama nu cred in monogamie
"si o suta de ani dupa una virgina"
Nu ai inteles nimic, astept pana imi dau seama cã meritã din ambele parti si se intâmplã. Nu se poate obliga cu forta daca nu vrea.
Ce sa inteleg ca mai nou baieti numai vor sex desi realitatea contrazice asta
Daca tu asta crezi, asa vei trai..in poligamie. Dar sper totusi sa apara o fata care sa iti schimbe parerea. Eu cred ca e chiar fumos sa iubesti mult o persoana, sa nu te mai saturi de ea si sa imbatranesti frumos alaturi de ea. Mai frumos decat sa schimbi partenerii in mod neincetat
Dar tu chiar crezi ca vei muri cu cel care te va desvirgina?
Nu cred asta, viata este imprevizibila. Nu stiu ce se va intampla...
Vezi,nici tu nu crezi in monogamie pe viata nici eu nu cred, poligamia s-a dovedit a fi adevarata natura mereu si inca se dovedeste
Dar nici in poligamie nu cred, eu doar sper si mi se pare mult mai buna monogamia. Strict conceptia mea 
Crezi si nu crezi, misto, te minti singura, ca asta crede societatea, asa ai fost educata
NU CRED NICI IN MONOGAMIE, NICI IN POLIGAMIE, DAR MI SE PARE MAI BUNA IDEEA MONOGAMIEI, asta am vrut sa zic. Si nu, nu e vorba ca asa am fost educata sau ca m-am luat dupa ce crede societatea. Nu sunt chiar atat de usor de influentat
De mica asa ai fost educata, indoctrinata sa crezi in chesti inventate de om
Nu, parintii mei sunt divortati deci niciun model de monogamie. Ei nu au aceleasi conceptii despre religie cum am eu...chiar deloc. Poate au incercat sa imi induca niste chestii, dar nu mai sunt un copil si cred ceea ce simt eu ca e ok
Natural barbatul da este o fiinta poligamã, dar femeia este monogamã.
Doar societatea ii permite sa fie asa, mult respect pentru acele fete care rãmân monogame.
De unde stii ca natura femei este monogama? femeile nu isi doresc sa faca sex cu barbati frumosi? infidelitatea intr o societate libera este egala la barbati si femei, femeile au mai multi parteneri ca barbati si se despart primele
Sper sa nu le copiezi trecutul si sa fericita
Bineinteles ca nu, am avut privilegiul sa invat din greselile altora
Dacã femeia nu era monogama in primele civilizatii, nu am fi ajuns aici ne omoram incã unii pe altii. Ele fiind monogame am prosperat, deoarece se reduceau crimele si razboaiele intre triburi.
natural ele trebuie sa gaseasca cel mai bun partener care il poate avea dpdv fizic, caracter, resurse.
Nu cred neaparat ca poti iubi aceias persoana pana la sfarsitul vieti.Sentimentul de iubire tine cativa ani dupa care apare obisnuinta, respectul, recunostinta.
Poti sa ai o relatie de lunga durata urmata chiar de casatorie, copii, familie doar dupa ce ai experimentat ce e aia indragosteala si dupa ce ai cunoscut ce inseamna barbatul/femeia deoarece doar atunci vei sti care este tiparul ce ti se potriveste.Ca o relatie sa dureze este nevoie ca cei doi sa se potriveasca,sa faca compromisuri,sa se inteleaga, sa lase unul de la altul, sa se respecte, sa isi ofere atentie, afectiune, timp si sa isi imparteasca sarcinile.Inca o chesti importanta este sa nu lase pe nimeni sa intervina si sa locuiasca singuri.
Cum am spus doar dupa ce experimentezi si sti cu ce se mananca viata poti sa fi in masura sa alegi acea persoana cu care sa imbatranesti.In momentul in care esti multumit tu cu tine, esti independent si pe linie de plutire in viata ta personala poti sa iti iei o persoana langa tine strict pentru iubirea pe care poate sa ti-o ofere nu pentru ca ai nevoie de bani, pozitie sociala, sa iti ocupi timpul, sa nu mai fi singur sau sa te plictisesti. Abia atunci poti sa zici ca este iubire pura si poti sa iti intemeiezi o familie.
Asa este...foarte bun raspunsul :*
Nuuu ray! Sunt de acord ca barbatul meu sa mai aiba 5 femei pe langa mine.
Sti ca era o gluma cu un arab ce vroia sa ia o romanca de nevasta, si ii spune ca el e bogat, ii va da bani,aur, masini, si va fi a 7-a lui sotie.Si a zis romanca "ete ca numa la p...a nu am stat la rand".Nah asa e si cu asta acum.
Normal ca vrei ca partenerul tau sa fie numai al tau, daca tu gandesti altfel du-te intr-o tara care iti permite.
Cum adica nu poti iubi aceeasi persoana pana mori?
Iubirea nu e o stare, sau tu nu iti iubesti parinti, ca da, starea si sentimentele se diminueaza sau fluctueaza dar iubirea/atasamentul ramane.
Adica dupa o anumita perioada de timp, ani deja nu mai simti acea iubire pe care ai simtit-o in primi ani ci atasament, obijnuinta.Nu este vorba de parintii aici ci practic de o persoana straina pe care in timp o integrezi in viata ta.
Este iubire dar nu in acelasi fel.Ci mai diminuata, mai diferita cu cat trec ani.Pentru ca o data cu timpul respectul si recunostinta fata de acel om este mai mare decat acei fluturasi in stomac sau acea buna dispozitie pe care o ai stand 24 de ore bot in bot cu acea persoana.
Si la parintii mei tin, ii respect dar nu pot acum dupa 23 de ani sa am aceias senzatie pe care am avut-o nou nascut fiind sau copil la 3 4 ani cand ma legana mama.
Normal ca numai e chimia aceea, desi un cuplu vechi cu care a discutat pe tema asta, au zis ca desi atractia fizica s-a diminuat legatura lor emotionala e mult mai profunda, mai spirituala.
Da sunt obisnuiti unul cu altul, se respecta, se potrivesc, sunt parteneri da nu mai au neparat acea iubire de basme.Am avut o relatie de 8 ani si sunt tanara si deja de la un anumit numar de ani nu am mai simtit acelasi lucru, si poate acceptam situatia asa daca nu constientizam ca sunt tanara si mai merit inca ceva ani de iubire pana sa ma resemnez cu o viata de parteneriat.
Pai numai e aceeasi chimie e adevarat, dar legatura se aprofundeaza in alt sens.
Hmm.
Nu cred ca s-a nascut fata care sa ma faca sa o iubesc la fel ca in prima zi, pana la sfarsitul vietii.
De ce nu? Din descrierile fete ideale in conceptia ta, nu parea asa imposibil de gasit
Ar fi multe de spus.
De gasit, o gasesti, in opinia mea am si cunoscut fete care pareau perfecte, dar in timp, perfectiunea lor s-a risipit.
Nu cred ca m-am sincronizat niciodata bine cu o fata, si de aici cred ca au aparut probleme.
Probabil nu am cunoscut persoana perfecta, persoana cu care sa ma sincronizez bine, si de asta poate sunt pesimist.
Din esecuri invatam si ne maturizam. Esecurile poate ca ne pregatesc pentru "marea iubire" 
Toate sant asa. La inceput face prezenta stralucita si in timp devin monotone sau asteapta numai de la tine sa faci de toate... imi pare rau ca am prins viata in epoca asta plina de tampenii
Hai lasati negativismuuulll :* ce i al vostru e pus deoparte. Va garantez eu
Problema e taman asta, inainte nu aveai de ales, de-aia si functioneau relatiile monogamie, dar rea aceeasi Marie cu alta palarie:
-familii disfunctionale
-abuzuri domestice
-insatisfacti sexuale
Doar ca tu ca femei nu aveai drept sa te plangi sau sa-ti lasi barbatul ca erai curva, si iti pierdeai copii, in schimb el putea oricand sa o faca si ramanea si cu copii.
Ce s-a schimbat? Nimic, doar ca acum si tu si el puteti divorta la orice ora, din orice motiv fara sa fii numita curva. Noi idealizam perioada inaintasiilor, dar adevarul e ca ei la varsta noastra ar fi dorit sa aiba libertatea aia sa divorteze. In fine vorba lui Ray omul e o specie poligamica.
O fi, acum fiecare traieste cum ii ppace. Daca mie nu imi place sa sar din cearceaf in cearceaf, raman poate monogama. Daca tie iti place, asa faci.
E pus deoparte : )) si trecuta prin alti castraveti. Daca era aleasa noastra era virgina. Eu nu ma multunesc cu un produs la mana 2a imi deterioreaza demnitatea. raspuns la intrebarea asta.
Si tu crezi ca inainte asta era doar pentru a-si bate jos si a controla femeia? Am raspuns femeia era pe pura constiinta monogama, isi alegea ea cel mai bun care o poate aparea si oferi Securitate, in perioade periculoase de razboi, dar treaba e ca o datã cu cresterea populatiei Nu mai era nevoie de aparare fizica, asta era facuta de stat, asa ca sa distrus monogamia a intervenit incet incet feminismul, care a zis "doar barbatul poate fi poligam? O femeie de ce nu?" Plus, plus alte drepturi, cele de abuz au fost doar coaja sa fie un motiv, dar pana la urma se dorea control nici un drept sunt doar minciuni gogonate.
Daca o femeie spune ca are si ea dreptul la viata, sau sa greseasca,, sau sa aiba de-a lungul vietii mai multi parteneri este feminista? 
Prietene visezi daca crezi ca femeia era monogama, femeia era si este la fel de poligama ca barbatul, singura dinferenta intre femeia de-acum 2 secole si cea moderna e ca cea din urma se afla in conjunctura sociala de-a-si asuma acest fapt.
Aici nu vorbim de placere draga, ci de marje obiective, isr obiectiv in mod genetic nu suntem conditionati spre monogamia, dar asa am evoluat social.
Sunt absolut sigur cã era poligama daca ramanea gravitã la fiecare contact sexual.
Nu exista o reteta doar rebuie sa intalnesti pe cineva care sa nu vrea sa se desparta de tine orice ai face tu.
Sau sa te iubeasca foarte mult, atunci cred ca ar putea ierta multe
As putea sa iubesc o persoana mult timp, după care sa o respect și atât. A nu se confunda obișnuința cu dragostea.
Când îmbătrânești, nu îți mai arde de iubirea tinereasca, ci vezi sentimentul asta cu alți ochi, pentru că vei fi trecut prin destule lucruri și te vei fi înțelepțit. Atunci o să îți vezi jumătatea ca pe un prieten, confident, partener de jucat cărți și tatăl/mama copiilor tăi. Nu știu care ar fi rețeta pentru asta. Poate respectul presărat cu niste comunicare pe deasupra. 
Big like syssssssssssssssssssssssssss ich liebe dich
Nu cumva cu cât e mai multa obisnuintã, piere dragostea? Daca petreci zi de zi cu cineva, pana la urma devine o monotonie, dragostea creste din necunoscut, dorul unei persoane si grijile purtate. Nu contând vârsta, poti avea si 80 de ani si 18, tot la fel se întâmpla daca te vezi cu cineva foarte des timp de o perioadã mai indelingatã.
Pai eu ce am zis? Că dragostea nu trebuie confundată cu obișnuința. La un moment dat, ea capătă o alta forma, devine o prietenie sinceră dintre noi oameni. Ma repet, cu cat trece timpul, cu atât devii mai înțelept și percepi altfel lucrurile și poate nu intervine plictiseala . Au fost și sunt cupluri trecute de vârste admirabile care se tin de mana pe strada.
"Dorul unei persoane" - daca e sa luam relațiile la distanta ca exemplu, nici ele nu au un final fericit întotdeauna.
Doi oameni își croiesc și cresc singuri forma lor de dragoste. Contează foarte mult cum o fac pentru ca ea sa fie durabila.
Da, si parerea mea e ca putem sa planuim noi totul sau sa alegem ce e mai bine pentru noi dar nimic nu iti asigura fericirea sau parul alb langa persoana iubita, nu trebuie sa alegem prea mult fiindca totul se poate ruina intr-o secunda si din contra sa ne bucuram aici si acum, regrete de ce? Ele nu trebuie sa existe orice om iti lasa o experienta.
Nu de acum.Și nu știu dacă aș iubi-o mereu, la un moment dat ar deveni mai mult obișnuință.
Nu mi-ai spus cum poți îmbătrâni frumos 
Dar tu știi deja rețeta, și-anume să rămâi virgină până te căsătorești.Ce vrei mai mult de atât?
Nu stiu reteta aceea era doar o curiozitate
Da, daca gasesti o persoana care sa isi doreasca o relatie serioasa si de lunga durata la fel de mult ca si tine. Nu cred ca exista o reteta, pentru ca viata e imprevizibila, oamenii au defecte, si lucrurile planificate sunt plictisitoare. Importante sunt comunicarea, respectul si felul in care reactionati cand apare o problema. Acolo se,, testeaza'' relatia. Restul se mai lucreaza. Dar trebuie sa existe acea chimie, si acea dorinta. Cu toate astea, mi se pare cam inevitabil sa nu te plictisesti si sa nu vrei sa cauti ceva nou dupa cativa ani. Nu poti sa planifici o relatie perfecta, pentru ca oamenii nu sunt perfecti si se schimba (sau uneori aparentele insala).
Nu exista nici o reteta, increderea cred ca e pe primul loc(fenomen rar)conteaza sa intalnesti pe cineva care vrea acelasi lucru ca si tine (si mai rar) si va iesi un succes
PsNu: sa nu uitam de iubire si intelegere(sper sa mai existe) impreuna doua persoane care stiu ce vor ...parearea mea e ca.pot muta "muntii" din loc!
Daa dar nu mereu se intalnesc persoanele potrivite. Cineva mereu va iubi mai mult, rare cazurile in care ambii iubesc la acceasi intensitate
Dar totusi cred in iubirea adevarata
Si eu...incerc sa o fac! Stiu ca undeva exista, trebuie cautata, a devenit o comoara din adancuri sau pierduta undeva la inaltime.
Când știi în inima ta că îl iubesti așa de mult încât nu poți trăi fără el și el te iubește atât de mult că nu poate trăi fără tine, atunci să știi că Dumnezeu v-a făcut unul pentru celălalt.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
