Cu o zi in urma m-am certat foarte, foarte tare cu prietenul meu, dintr-un motiv banal, copilaresc. El este foarte impulsiv si nu accepta sa fie criticat, ceea ce am facut eu. Am gresit, dar am avut motive, pentru ca in ultima vreme s-a schimbat. Azi am incercat sa vorbesc cu el si m-a impins, m-a respins cu violenta. Apoi am inceput sa plang si le-a spus prietenilor ca joc teatru... Ma doare sufletul stiind ca nu avea motiv sa se supere atat de tare. Vreau sa ne impacam, cel putin sa ramanem prieteni, dar el nu vrea sa mai auda de mine. Ce as putea face?
Am uitat sa spun ca acum petrece foarte mult timp cu cea mai frumoasa fata din scoala

Ai perfecta dreptate in tot ceea ce ai spus, dar in ciuda a toate astea eu il iubesc... Stiu, sunt lasa si imi pare rau de asta. Dar o sa incerc sa fiu indiferenta.

Uite... ai facut ce trebuia! I-ai spus ce te-a macinat, i-ai ''deschis ochii''. El a refuzat sa accepte realitatea si s-a suparat.
Tu, iubindu-l foarte mult, ai suferit si n-ai mai rationat. Ai fost moale si ti-ai cerut iertare. El, barbatul orgolios, a reactionat violent.
E normal? Nu!
Lasa-l sa petreaca timpul cu cine vrea.
Stiu ca il iubesti, suferi si iti doresti sa-l ai langa tine, indiferent prin ce va trebui sa treci, dar nu e bine. Ii mananci din palma si e o mare greseala. Gandeste-te bine ce iti doresti de la viata, de la tine. Gandeste-te ca esti o persoana respectabila, cu demnitate, corecta si iarta daca merita. Daca nu, capul sus si mergi inainte, chiar daca este foarte greu!
Barbati sunt peste tot

Multumesc mult! Oricat mi-ar fi de greu, voi incerca sa-l uit. Asa e, iert doar daca merita, iar el chiar nu merita Eu l-as fi iertat oricand si tot ceea ce facea mi se parea bine, dar am realizat ca am gresit inca de la bun inceput si ca nu merita sa ma lupt pentru ''dragostea lui'', care practic nu exista.

Deci, am trecut de ceva ani de varsta ta dar o sa incerc sa imi readuc aminte de atunci : numai ideea ca fata aia cu care el sta stie ca m-a lasat pentru ea, ca m-a impins doar ca sa nu mai stea cu mine m-ar scoate din pepeni si m-ar face sa vreau sa il "fac". Daca colac peste pupaza m-as duce sa ma rog de el sa ramanem amici...ar insemna ca ma urasc si ca vreau sa imi fac singura viata un calvar.
Deci numai ideea ca as renunta la mandria mea si ca m-as lasa calcata in picioare cand o alta fata se bucura de toata chestia asta...m-ar inrai fata de el si m-ar face sa il ignor pe veci.Dar nu ignorat d'ala patetic, l-as saluta si atat. Daca ar vrea sa vorbeasca cu mine i-as spune mereu ca nu am timp. Stii...sa nu para ca am ceva cu el. Ci ca pur si simplu am treburi mult mai importante de facut decat sa il ascult pe el.

Ma bucur pentru ca, intr-un final ai realizat. E greu sa vezi realitatea cand esti orbita de dragoste.
Dar, de acum straduieste-te sa vezi dincolo de sentimente! Numai bine!
:*

Multumesc! :*