De vreo cateva luni vorbesc cu un baiat din alt oras. Totul e ok inca nu ne-am intalnit. In aceasta luna va avea locmarea intalnire sa zic asa. Vorbeste frumos cu mine, imi da mereu sfaturi, daca nu ma simt bine, mereu imi zice sa merg la un medic.Am avut ceva probleme de sanatate si mi-a zis sa merg la medic si i-am urmat sfatul. Oricum ce vreau sa zic este ca uneori as renunta ca poate nu va fi nimic dar inima nu ma lasa..adica daca ma gandesc incep sa sufar.
Ce sa fac?
De cine sa ascult? Inima sau minte?

Fara raspunsuri la misto.
Multumesc

Pai simti ceva pentru baiatul asta?

Pai, lasa-te in voia sortii, intalniti-va si vezi cum decurge marea intalnirea si dupa aceea decizi tu incotro o iei.
Daca nu-ti place baiatul?
Deci, ai rabdare, nu te ambala, intalniti-va si dupa aceea hotarasti ce vrei sa faci!

Nu poti renunta la ceva ce inca nici nu s-a produs in realitate. In acest moment/deocamdata inca nu poate fi pusa in balanta inima si iubirea versus mintea si ratiunea. Prima data apare necesitatea, sau chiar "motivatia" de a incerca si doar pe urma se poate incepe analizarea si evaluarea situatiei de fapt. Curaj!

Vrei sa spui ca ai renunta sa mai vorbesti cu el, dar asta ar fi gresit, pentru ca nici nu ati apucat sa va cunoasteti. Asculta-ti inima dar nu gandu cu ea. Sfatul meu pentru tine ar fi sa iei o decizie abia dupa ce il cunosti.

Merita sa incerci sa-l cunosti.

Buna! Suferi pentru ca intr-adevar ai inceput sa tii la el, chiar daca inca nu va cunoasteti. Pai, inca nici nu il cunosti. Asteapta sa va intalniti, sa vezi ce are in cap, daca iti place sau poate te vei convinge ca nu e ceea ce cauti. Daca iti place, si el pe tine atunci nu vad un asa mare obstacol. Acum depinde si cat de departe sta de tine, daca e chiar foarte mare distanta. Eu iti doresc multa bafta, si mereu sa asculti de inima, chiar daca uneori se inseala, merita sa incerci! Te pup!