Te mai intrebi ca daca te iubeste? Aseara m-am certat si eu cu prietenul meu ...si in cazul meu povestea e mai complicata. Povestea ta m'a impresionat, te rog, nu mai da in el!
Eu cred ca te iubesc cu adevarat! E greu pentru amandoi dar el nu are nici sprijinul parintilor! Nu pot sa cred ca exista parinti asa... Ce vina aveti voi ca va iubiti? Sa aiba ceva cu bunicii tai dar nu cu voi. Dragostea poate invinge totul, crede'ma. Nu o zic pentru ca o zice toata lumea dar nu pot sa explic. Pe langa dragoste va trebuie curaj, credinta, incredere si multa ambitie. Cred ca va este foarte greu si stiu si ce simti tu si nu este corect. Sa nu renuntai unul la altul pana cand dragostea voastra se va spulbera! Va este greu impreuna pentru ca intampinati greutati dar separat va fi si mai rau. Luptati impreuna pentru voi.
Curaj, nu va lasati!
Succes! :*
Parinti dificili. Ei bine, eu consider ca el te iubeste dar are de suferit din cauza asta, nu este niciun rau sa aiba sentimente pentru tine doar ca nu stie ce sa mai faca. Eu propun sa faci o vizita parintilor lui si sa le convingi ca esti o fata ca lumea, nu va fi usor dar iubirea voastra va trebui sa invinga, parintii nu ar trebui sa se bage in viata voastra sentimentala si el sa nu permita asa ceva, ce le spun parintii ca ii iau masina sunt doar niste amenintari cu care, cred ei ca vor castiga dar iubitul tau va trebui sa fie indiferent si., si mai dur de atat, sigur parintii lui nu-l vor uita doar este fiul lor dar ei trebuie sa inteleaga acest lucru, adica nu este treaba lor sa se bage in seama in viata sentimentala a fiului lor.
Numai bine!
pa, pa
Urât din partea ta, trebuia să-l înţelegi. Tu dacă te-ai certa cu părinţii ai mai avea chef să mergi acolo şi acolo, mai ales dacă a fost un motiv serios? A plecat atunci repede, pentru că ştia că şi tu vei striga la el, şi sigur nu vroia asta, deoarece este un băiat foarte sensibil după părerea mea, şi te iubeşte cu adevărat. Încearcă să fi mai bună cu el şi mai înţelegătoare.
Stii ca poti ajunge in situatia sa ai un copil si parintii sa nu fie de acord, iar el sa te viziteze doar din cand in cand de dragul copilului si pentru amorul cu lacrimi, ca in filmele alb negru?
Daca ai aratat ca suferi prea intens, l-ai speriat si nu a avut curajul sa-si ia libertatea pe care i-o dau parintii sai de tine. Dar cat de tare suferi, de l-ai speriat asa de tare?
Iubirea invinge distanta sunt cu o fata pe care o iubesc foarte mult am un an cu ea si totul a fost la distanta si ne desparte 300km e greu dar cu vointa si daca crezi in visele lui si planurile lui de viitor alaturi de tine merita orice sacrificiu
200 de kg/km e cam departe. Poi cum ai spus si tu a riscat multe pentru tine, dai o sansa, fiecare are cate o zi proasta. Incearca ce ti-a propus el si vezi daca merge bine e ok daca nu te intorci.
Emanuela,te rog nu te mai comporta aşa urât cu el.E o persoană care,din câte ai spus,te iubeşte ca ochii din cap. Înţelege-l sau cel puţin încearcă să-l înţelegi.Tu cum te-ai simţi dacă te-ai certa o grămadă cu părinţii tăi din cauza iubitului, că ei nu-l acceptă?
Se simte foarte rău acum, iar tu ar trebui să-i fii alături în aceste momente, nu să strigi la el şi să-i spui lucruri care să-l doară mai tare. Realizezi că l-ai făcut să se simtă horror? Nu-ţi spun astea ca să mă ataci sau alte lucruri.Îţi spun asta ca să te corectezi, să apreciezi persoanele care ţin întradevăr la tine şi să fii 'acolo' când au nevoie.Nu să-i faci să se simtă mai prost decât se simţeau.
În locul tău, mi-aş cere iertare şi aş face tot posibilul să-i demonstrez că-l iubesc, chiar şi folosindu-mă de vorbe.
Şi da.o iubire adevărată rezistă, indiferent câţi km vă despart.
Daca nu vrei sa il pierzi nu mai fi atat de crizata si de imatura.
Tot ce puteai sa gresesti..ai gresit.
Omu trece prin niste traume cu ai lui si mai vii si tu colac peste pupaza sa-i reprosezi ca sunt ai lui cu capul..pentru ca tu asta faci : il certi pe el pentru ca nu sunt ai lui normali la cap.
Tu ce ai sacrificat pentru relatia asta? Ce ai facut ca ai lui sa te placa? Eu in locul tau ma duceam sa vorbesc cu ei de cate ori era nevoie sa ma accepte.
Esti razgaiata si egoista. Nu-ti pasa decat de tine. Am avut si eu probleme de genul, doar ca situatia a fost inversa : ai mei aveau probleme cu iubitul meu de atunci. Eu m-am pus de'a curmezisul impotriva lor iar el m-a sustinut, a vorbit cu ei de multe ori..pana la urma au acceptat ideea.
Tu ar trebui sa ii ceri iertare pentru ca esti imatura si egoista si nu vezi mai departe de lungul nasului si sa ii spui ca il intelegi, ca esti alaturi de el si ca vei face tot posibilul sa faci relatia sa mearga.
I-am spus, i-am spus ca daca e nevoie sa mergem amandoi sa vorbim cu ai lui a zis ca nu ca o sa faca si mai rau atunci.Ce pot sa fac mai mult de atat?! As fi in stare de orice, insa ai lui sunt altfel.
Ti-am zis deja ce sa faci : sa lasi egoismul si sa ii spui ca esti alaturi de el orice ar fi. Pana la urma... daca el e dispus sa se certe cu ai lui pentru tine...tu de ce naiba te mai superi pe el?
Pentru ca nu e capabil sa-i faca sa inteleaga.Pana la urma nu o sa fie niciodata de acord ai lui.
Esti fantastic de enervanta ..esti ca un disc stricat! Ce drept ai tu in toata faza asta sa pretinzi unor adulti sa aiba o anumita parere? Cum spuneam : esti imatura si egoista.
Daca PE EL nu-l deranjeaza sa fie cu tine fara acordul alor lui, ma repet, tu de ce te superi? Vrei sa fii cu el sau cu ai lui?
Crede-ma ca sunt rare cazurile in care ambele seturi de parinti sunt de acord... daca ii aveti macar pe ai tai de partea voastra zi mersi si nu mai comenta atat si nu-i mai face si tu zile amare ca o sa il pierzi!
Tu nu intelegi, nu intelegi nimic...nu`l preseaza nimeni, l-am inteles ca ai lui nu sunt de acord, ai mei sunt.Insa intrebarea mea e daca o sa mearga o relatie fara ca ai lui sa fie de acord.Parintii lui sunt dificili, daca zic NU, nu ramane.
Da normal ca merge o relatie daca parteneri vor sa o faca sa mearga. Uite un exemplu : mama mea avea in facultate o tataroaica care s-a indragostit de un roman. Tipa pe vremea aia era foarte bogata, statea singura intr-un apartament in Bucuresti, avea toale la moda aduse din strainatate (pe atunci era foarte greu sa ai lucrurile astea). Intr-o zi parintii fetei au venit sa o viziteze si au aflat de relatia ei. Nu i-au facut scandal dar cand ea nu era acasa i-au luat tot din casa si au schimbat yala. Deci au lasat-o doar cu hainele de pe ea...ea s-a mutat cu prietenul ei, s-au casatorit si au 2 copii acum. Nici pana in ziua de azi parintii ei nu si-au cunoscut nepotii...dar ea e fericita si implinita alaturi de el si de cei 2 copii.
Deci da se poate..si ba da inteleG. Am fost in locul prietenului tau.Iar relatia mea a durat am vrut eu ...nu cat au vrut ai mei.
Asta vroiam sa aud, nu sunt absurda si nici egoista, ma gandesc la el, stiu ce simte am pus`o pe mama mea sa o invite pe a lui la o cafea si sa vorbeasca. Daca o sa accepte, nu stiu daca am facut un bine insa....incerc eu sa fac tot posibilul.
Asa poveste eu nu am auzit de 20 de ani de cand sunt! e foarte greu pentru amandoi stiu si eu ce inseamna relatie la distanta la mine erau 400 km si de 2 ani suntem impreuna bine ca am ne vedem zilnic dar daca va iubiti treceti peste orice si parintii lui vor trebui sa accepte daca voi luptati pentru ceea ce va doriti! bafta
Ce conteaza este ca el te iubeste si ca a facut atatea pentru tine.Ce nu inteleg:Ce problea au ai lui cu tine? ce nu le convine? Am avut o prietena in cazul tau si a ea renuntat la parinti, apoi au strans amandoi banii si si-au cump un apartament in care au stat. Dragostea mereu invinge.Bafta!
Aha...Sper sa fie totul bine si sa fie si ei de acord. Si parintii lui ar tb sa fie de acord cu relatia voastra. bunicii nu st de vina ca voi va iubiti. Sper sa inteleaga si ei.:*Pa scumpooo`
Multumesc draga mea.Insa nu cred...
Se spune ca dragostea invinge totul, asa ca nu te descuraja. Capul sus.:*
Nu prea e bine sa iti faci planuri de viitor pe tema asta, dar acum depinde cat de dezvoltata relatia, eu unu nu suport relatiile la distanta, dar depinde dupa cum aveti caracteru fiecare si daca chair va iubiti o sa reusiti, din cate mi-ai zis despre el, si daca chiar e adevarat eu zic sa ii fii alaturi ca chiar te iubeste, un baiat care plange in fata unei fete inseamna ca chiar o iubeste.
Uau tipul chiar te iubeste eu cred ca iubirea voastra va invinge asteaptal dupa cate ai spus se vede ca te iubeste enorm eu nu cred ca e insela si tu ar fi sa faci la fel. Sa nu il uiti chiar daca va trece muuuult timp asteaptal.
200 kg = masa, inteligenta labiei mele drepte.
Am corectat mai apoi daca nu vezi bine!
Nu te agita. Nu ţie ţi-am spus.
Vreu sa-ti dau un mare sfat:fii prudenta permant, pt.ca aparentele mai si inseala uneori si cand o spun, nu ti-o spun din invidie.Prietenu-l tau zici ca te iubeste,insa nu e capabil sa-ti raspunda la sms,iar in cursul orei stablite de voii pentru.a va intalni,el se plimba cu masina,iar cand te vede demareaza in tromba.Mie imi suna cam asa "te vreau si nu te vreau prietena",iar actorii sant demni de plansu-l lor.Dar stai! Nu gandi deja negativ,pentru ca s-ar putea sa gresesc.
Daca duci în mana pietre crezand ca sunt diamante, eu n-am sa-ţi spun sa renunţi la acele pietre, ci am sa-ţi spun doar: "Fii atenta şi mai uita-te o data!". Daca vezi singura ca nu sunt diamante, nu mai e nevoie sa renunţi la ele? Îţi vor cadea din mana de la sine. De fapt, daca mai vrei totuşi sa
le cari, va trebui sa faci un efort mare, îţi va trebui o mare voinţa sa le mai cari. Însa nu poţi sa le mai cari mult. O data ce ai vazut ca sunt inutile, fara rost, nu se poate sa nu le arunci. Şi o data ce ai mainile goale, cauţi adevăratele comori. Iar adevaratele comori nu se afla în viitor. Adevaratele comori se afla aici şi acum. Draga Ema experientele vietii sant diferite, asa ca nu cred ca cineva dintre noi toti care ti-am dat un raspuns la intrebarea ta, a fost si folositor. Daca adevarul nu este al vostru, atunci nu este adevar. Pentru a fi adevar trebuie sa va aparţina, sa provina din experienţa voastra; adevarul nu poate fi împrumutat.
Ai rolul tau, e timpul tau, e viata ta.Fii intuitiva, lasa-l sa-ti demonstreze iubirea lui si nu-l forta sa faca cest lucru.Viaţa nu ascultă de logica; ea îşi vede de drumul ei, netulburata. Tu trebuie sa asculţi de viaţa; viaţa nu asculta de logica ta, nu-şi bate capul cu logica ta. Nelamuriri?