Ceea ce o să-ți povestesc o să fie o mică parte din viața mea, dar care are o semnificație mare.
Aveam șaptesprezece ani, când am decis că îmi place să dansez. M-am înscris la grupul liceului și l-am întâlnit pe el: un instructor (profesor) de douăzeci și trei, foarte strict, care nu dădea semn că era uman. Mânca dansul pe pâine și te certa de fiecare dată când greșeai un pas.
Mă simțeam înspăimântată de el și nu voiam să țipe la mine. Așadar, voiam să mă perfecționez.
El a observat asta și mi-a spus că am talent. Așadar, căuta o parteneră de dans pentru un concurs național și m-a rugat să fiu eu aceea. Doamna directoare era încântată că reprezint liceul alături de un profesor atât de bun.
El era dur, imparțial și foarte nepăsător. Arăta bine, dar nicio fată nu îndrăznea să viseze la el.
Am fost într-o tabără, în urma concursului național, și am descoperit o altă persoană.El, din afara programului, era glumeț, afectuos cu copii și totuși atât de matur. M-am trezit fascinată de latura lui sensibil, dar am încercat să neg asta timp de trei luni. Toți ziceau că e interzis și neortodox. Era greșit că iubesc? Nu credeam că Biblia scria despre faptul că un profesor nu se poate uita la o elevă, sau vice versa.
El mă sprijinea tot timpul, mă ajuta când eram tristă și dădea dovadă de afecțiune în ceea ce mă privește.
Am renunțat la dans, numai pentru a sta departe de el. Însă nu m-a abandonat nici atunci. Mi-a spus că un talent ca al meu merită lucrat.
Sătulă de asta m-am dus acasă la el și l-am sărutat. Nu m-a respins decât după câteva secunde și apoi mi-a spus că sunt prea mică pentru asta. Putea pur și simplu să profite de mine în acel moment și totuși nu a facut-o.
De atunci, începuse să mă ignore. Nu mă mai privea în ochi nici la dans, mă evita și era distant.
Ne-am întâlnit mai apoi la supermarket, unde eu am avut un atac de gelozie, din cauza surorii sale. El m-a sunat să clarifice situația. Asta însemna că încă îi pasă.
A urmat o vreme grea, în care ne-am evitat reciproc, ca la 18 ani să-mi ia un cadou. Era o brățară frumoasă, cu inițialele numelui lui. M-a pus să-l tutuiesc și m-a invitat la o cafea.
Am vorbit la fel de mult precum în tabără și eram în al nouălea cer. Nimeni nu știa că-l iubesc, deși el era conștient de asta.
Am început să ne antrenăm mult în privat pentru competiții și stând cu el peste program, ne-am cunoscut extrem de bine.
Apoi, după ce am câștigat un concurs național, a primit o ofertă de muncă în străinătate. Și a acceptat-o.
Am fost dezamăgită și nu știam cum să îl fac să rămâna. Atunci a fost și cel de-al doilea sărut, pe care mi l-a dat el, spunându-mi "te iubesc".
Deși a durut despărțirea, măcar am aflat că și el simte la fel. Mi-a spus că nu e nevoie să-l aștept, dar îl iubesc prea mult. El mi-a oferit multă susținere și m-a înțeles.
Încă avem o relație de prietenie la distanță, deși îl iubesc cu toată inima. Într-o bună zi știu că vom apuca să dansăm din nou.
Așa că, dacă lăsam la o parte prejudecățile, vom trăi cele mai frumoase povești.
RăspundeFoarte frumoasa povestea ta, dar totodata trista.
Răspunde 
Ordonare:
După relevanţă
Sasi spun o poveste
prima iubire a fost cam ciudata pentru ca nu-mi placa de ea fizic, ne certam mereu,in timp neam placut si am incercat sa construim ceva cel putin eu in timp am realizat ca sunt povesti dezamagitoare la fel si urmatoarele povesti,ultima am inceheiato ieri cu o fata,din pacate ma atasez emotional rapid de cineva,m-am atasat dar nu putem fi impreuna distanta,varsta etc
nu neg ca nu exista iubire, exista clar asta ne face oamenii, privesc oamenii straini care se ajuta in tramvai ceea ce ma uimeste, ceea ce inseamna ca nu mereu avem interese sau avem dar daca sunt pozitive e ok, interese de genu stau cu o fata din cauza singuritati, lipsei comunicari, iubiri, sexului etc
asta nu inseamna ca dragostea nu exista
Răspunde
M-am dus la ea si i-am zis.
- Hauzi fha, eu sunt noul tau prieten!
-Aww, ce dragut! Si eu te plac, esti viata mea, pup v@l0@r3!
-Ok, acum dispari in bucatarie si fa-mi sarmale.
))
De mult. Gheorghe era pustan intr-a 5-a. Maria era intr-o clasa paralela. Zvelta, cu par castaniu, trecea dreapta cu pas usor fara sa-i dea atentie privind drept inainte. Erau multe alte fete in scoala, asa ca Gheorghe nu s-a gindit prea mult la asta.
Pina cind, intr-o noapte Maria a venit la el in vis. Il dezmierda cu sfiala si îi vorbea frumos. Era prima vizita din vis asa ca, normal, a simtit o caldura si de a doua zi a fost numai cu ochii pe ea.
Dar Maria continua sa fie asa cum fusese.
Lucrurile se petreceau in vremea comunismului. A trecut un an si Gheorghe nu s-a apropiat nici macar cu un metru de Maria. Intr-o zi, a pindit cind era coridorul gol linga cancelarie. A sterpelit poza Mariei de la panoul de onoare. Acum avea macar ceva la care sa se uite.
Au mai trecut ceva ani. Gheorghe a inceput sa scrie frumos, sa se pieptene, sa-si calce hainele si sa-si faca pantofii. Citea si vedea filmele care auzea ca-i placeau Mariei. Degeaba. Maria se facea tot mai gingasa si mai mindra. Parea ca nu-i pasa de nimeni desi observase ceva. Ca pe nesimtite, Gheorghe s-a lipit ca un milog de ea si a condus-o acasa de doua ori. Altceva nu era in stare.
A treia oara cind voia sa faca acelasi lucru, Maria i-a soptit: "Stii... lumea... a inceput sa vorbeasca".
Gheorghe s-a dat un pas in urma. Apoi au terminat generala. Gheorge a lasat buza jos si "i-a dat papucii" Mariei. Fara stirea ei. A uitat-o. Maria a disparut din oras.
*
Au trecut anii. Lumea era proaspat iesita la pensie. Barbatii aveau chelie, dinti lipsa si burta. Gheorghe apucase sa tencuiasca multe case patru decenii la rind pe undeva prin Andaluzia. Avea casa plina de copii. Si o nevasta care era cu ochii pe el, desi el nu facuse niciodata prostii. Pipernicit cum fusese, acum arata mai bine decit toti frumosii din generala. Lumea spunea ca seamana cu Harrison Ford si el era mindru nevoie mare.
Odata, au pus bani deoparte si aum mers cu totii acasa la Lugoj. Deabia daca mai dadea de cineva. Toti la capsune si-n constructii.
Ca prin minune, in timp ce dormea pe prispa casei batrinesti, in vis s-a pomenit cu Maria. Isi pastrase blindetea si distinctia de printesa. Dar era deformata si greoaie. A intins mina macar sa o atinga. Dar cind a vrut sa o intrebe cum da de ea, a latrat cîinele. Copiii plecau la pescuit si nevasta avea nevoie de cate ceva de la pravalia din colt.
Ramasi inca vreo citeva zile in oraselul copilariei, Gheorghe s-a apucat discret sa intrebe in dreapta si-n stinga. Unul i-a spus ca o intilnise pe Maria undeva prin Brasov. Dar asta a fost demult, imediat dupa revolutie. Si oricum, numerele vechi de telefon s-au schimbat toate. In cartea de telefon a Brasovului a numarat citeva mii de Marii - Ionescu Maria, Barbu Maria, Dobrica Maria... Apoi s-au intors acasa.
(Din publicatia "El Rumeno Andalus").
Povestea incepe cam asa…
Intr-o buna zi un tanar s-a oprit in centrul unui mare oras si a inceput sa le spuna trecatorilor ca el are cea mai frumoasa inima din lume. In scurta vreme, s-au strans in jurul lui o multime de curiosi si trecatori. Inima lui nu avea nicio crapatura, nici cea mai mica zgarietura nu se vedea pe ea. Da, au cazut cu totii de acord... Era cu adevarat cea mai frumoasa inima pe care au vazut-o vreodata.
Cu cat oamenii ii admirau inima mai mult, cu atat tanarul se lauda si mai tare cu inima sa frumoasa. Era tare mandru de ea...
Deodata, un batranel isi face loc in fata multimii si spune cu o voce linistita, ca pentru sine:
"Si totusi, inima ta nu este nici pe departe la fel de frumoasa ca inima mea".
Brusc, toate privirile oamenilor, inclusiv cea a a tanarului, s-au indreptat catre inima batranului. S-au uitat cu totii la inima ce batea in pieptul batranului. Intr-adevar, inima batranului batea cu putere, insa era plina de cicatrici. Avea locuri de unde bucati din ea fusesera smulse si alte bucati puse la loc, dar nu se potriveau chiar bine si se puteau vedea si cateva margini crestate. Ba mai mult, in anumite locuri ale inimii erau scobituri adanci din care bucati intregi lipseau.
Oamenii se uitau muti de uimire la batran.
"Cum poate sa spuna ca inima lui este mai frumoasa?", sopteau intre ei.
Tanarul s-a uitat si el atent la inima batranului, a vazut in ce stare se afla si a inceput sa rada.
"Probabil ca glumesti", a spus acesta. "Uita-te la inima ta si uita-te si la inima mea. Inima mea este perfecta, pe cand a ta este toata numai cicatrici si lacrimi."
"Da", a spus cu blandete batranul. Inima ta arata perfect, insa nu as schimba-o niciodata cu a mea. Vezi tu, fiecare cicatrice de pe inima mea reprezinta o persoana careia i-am dat dragostea mea – smulg o bucata din inima si le-o dau lor, iar ei adesea imi dau o bucata din inima lor care se potriveste in locul gol din inima mea. Dar fiindca bucatile nu sunt rupte la milimetru, am anumite margini colturoase si aspre pe care le pretuiesc deoarece imi amintesc de dragostea pe care am impartasit-o."
Ce te opreste? Mai bine sa invete ceva educational decat sa auda prostii despre sex si cum ne intalnim noi cu jumatatea noastra.
Povestea incepe cam asa:
Am cunoscut o fata intr-o tabara si culmea e ca era din locul de unde eram si eu, localitatea.Am continuat sa vorbim vreo 2 ani si ceva, iar vara aceasta am fost impreuna cu ea timp de 8 luni.Pot sa zic ca e sora mea.Intr-o seara am intrebat-o daca vrea sa fim mai mult decat prieteni si a aceeptat. A doua zi, ne-am intalnit, eu nu mai sarutam pe nimeni pana atunci, n-am stiut cum e.Am alergat la ea, ea ajunse prima la locul intalnirii, am strans-o in brate, apoi m-am uitat in ochii ei si i-am spus ca o iubesc si ne-am sarutat. Dupa intalnire, am condus-o acasa, iar mama ei a iesit la poarta.A spus ca ma lasa sa fiu cu ea pentru ca sunt serios si ma cunoaste si stie ca o sa am grija de ea.Dar cu timpul, am inceput sa nu ne mai intelegem si am rupt legatura.
Din raspunsul meu poti invata ceva. Povestile noastre de dragoste nu au mereu o morala asa importanta!
Asa este. Foarte frumos raspunsul, dar si povestea at de dragoste e foarte frumoasa, si in acelasi timp foarte trista... Imi pare rau.
Ok atunci hai sa iti spun povestea mea. Nu cred ca iti va placea dar daca asta iti va placea mai mult decat primul raspuns...
Totul s-a intamplat cu ceva ani in urma cand am avut niste probleme medicale si m-am dus la spital pentru niste analize. Pe holul spitalului am intalnit-o pe,, ea'', fata de care mai tarziu m-am indragostit nebuneste. Am vazut-o si am incercat sa schimb cateva vorbe cu ea, ceea ce si reusiem! Dupa nici 2 minute a venit asistenta si a zis ca doctorul ma poate primi. Am renuntat sa intru in cabinetul doctorului pentru a vorbi cu ea si sa aflu mai multe detalii despre ea. Am aflat ca invata in acelasi liceu cu mine si a doua zi am facut rost de numarul ei de la o colega. Dupa ce am vorbit prin mesaje am aflat ca si ei ii placea de mine. De aici a inceput relatia noastra. In fiecare zi eram la ea in clasa sau cu ea prin curtea liceului. Dupa ceva timp de relatie am invitato la mine acasa unde am incercat sa o surprind. Am pregatit camera cu lumanari, petale de trandafir, muzica si am cumparat si o sticla de sampanie. A fost o seara foarte speciala si cu momente de neuitat. Totul mergea bine si relatia lua amploare. Timp de un an jumate ne intalneam de cate ori puteam. Ne plimbam prin parcuri, mancam impreuna in anumite localuri, mergeam in excursii, faceam foarte multe lucruri impreuna. Dragostea devenea din ce in ce mai puternica si sarbatorile petrecute alaturi de ea erau de neuitat!
Acum partea neplacuta:
Dupa 1 an eu terminasem liceul, ai mei erau plecati in strainatate pentru a ma intretine la liceu. Apoi ei m-au mai intretinut inca 1 an pentru a putea fi cu persoana iubita. Ai mei imi oferisera un loc de munca in strainatate sa incep sa imi castig singur existenta dar eu am refuzat pentru a nu pleca de langa ea. Am incercat sa imi castig existenta singur in Romania sa nu fiu nevoit sa ma despart de ea. Din pacate salariul meu nu era de ajuns incat sa ma intretin si pe mine, sa fac si naveta la munca si sa am grija si de o casa asa mare. Au fost foarte multe momente in care nu am avut ce manca si am stat si in frig deoarece centrala consuma foarte mult si bani nu erau. Ce sa zic? Timpul trecea si eu ma duceam mai tare in jos si ma si imbolnaveam pentru iubire. (Ai mei stiind ca eu ma descurc). Cand am ajuns in punctul in care nu am mai putut...i-am spus ei ca vreau sa plec si sa o iau si pe ea cu mine! Eu am plecat din cauza problemelor care le aveam plus ca mai aparuse si anumite defectiuni in casa si nici apa curenta nu mai aveam...
Dupa am plecat, mi-am revenit si eu. Am luat legatura cu ea si i-am spus sa vina si ea aici unde sunt eu pentru a putea fi impreuna si a castiga niste bani sa ne intoarcem in tara si sa ne continuam viata acolo. Moment in care ea m-a refuzat. A spus ca ea nu vrea sa plece din tara. Dupa sute de incercari si conversatii nu am ajuns la nici o solutie. Ea m-a parasit pentru ca nu vroia sa plece si eu am ramas singur...
Am incercat sa scurtez povestea cat am putut. Nu e ceva placut prin ce am trecut eu dar asta e povestea mea. Scuze daca mai gasesti greseli dar am incercat sa scriu textul repede.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
