in urma cu 6 anni am inceput sa visez o persoana un fost coleg de generala de care imi mplacea foarte mult.Am fost cu el timp de cateva luni ajungand sa ne despartim pentru o greseala pe care o facuse, dar asta era doar o scuza, in realitate eu nu ma prea simteam bine cu el in postura iubita, dar ca prieteni eram cei mai buni, de atunci am rupt contactul cu el, dupa cativa ani am inceput sa-l visez.In prezent am 6 ani de cand il visez aproape in fiecare seara.Il visez ca vorbim, ca stam unul langa altul, ca ne dorim unul pe celalalt, ca filtram. Apoi cand ma trezesc ma gandesc numai la el il doresc, vreau macar sa-i aud vocea.Devine din ce in ce mai greu, nimic din jurul meu nu mai are importanta ma gandesc numai la el.Problema e alta...sunt casatorita si de cativa ani simt ca se destrama casatoria si sigur din cauza mea pentru ca nu-i mai ofer atentie, il resping.Intr-un final cand lucrurile incep sa intre in normal...il visez din nou si o luam de la inceput.Ma gandeam sa ma duc la psiholog daca tot continua visele.Nu stiu ce sa fac datim un sfat va rog!

Ideea ta e buna cu psihologul, mai exact cu psihoterapeutul (e o mare diferenta, cam 4 ani de studiu si autodezvoltare)! Eu iti pot spune o parere aici, dar numai o discutie detaliata, care atinge toate aspectele te poate lamuri. Si in completare, casniciile nu se destrama de la sine, le destramam noi, voluntar. Si in ceea ce priveste functionarea unei casatorii. Nu spun ca e usor, dar nu te poti astepta sa mearga atat timp cat tu nu esti sincera nici macar cu tine. Spune-ti ce vrei, fa-ti clare prioritatile si actioneaza in consecinta: Il vrei pe sot, il vrei pe coleg? asuma-ti consecintele (ex: il vreau pe sot, adica il uit pe coleg, chiar daca o sa il mai visez de 15 ori si viceversa). O relatie, fie ea si casatorie, poate deveni toxica. Ceea ce e important, in opinia mea, e sa nu le incurci pe cele doua. E dreptul tau sa nu mai vrei sa fii in casatoria in care esti dar nu e dreptul tau sa inseli un om. Ar mai fi de precizat ca in scoala generala avem cu totii un alt fel de a interpreta oamenii, de a socializa. Un coleg de care erai indragostita lulea in generala sau in liceu poate sa nu mai insemne nimic pentru femeia matura care esti acum. Oricum, o intrebare la care trebuie, din nou, sa-ti raspunzi sincer este daca il iubesti pe sotul tau. Daca raspunsul este clar nu, comunica-i si lui asta si asta e va continuati vietile separat. Daca raspunsul este ca il iubesti, si te iubeste si el (nu declarativ, faptic) va puteti repara relatia. Nu trebuie sa te dai cu capul de pereti singura, de regula problemele in cuplu apar cu contributia amandurora. Deasemeni, iti recomand mai degraba o terapie de cuplu. Succes in orice alegi!