Te duci cu el, pur şi simplu. Ce-or să facă? Or să facă circ şi o să forţeze plecarea lui? Dacă da, pleci şi tu.
Sau, nu vă duceţi niciunul căci aşa evitaţi să nu vă simţiţi bine niciunul dintre voi.
Spor.
Este intr-adevar greu pentru tine. Sincer nu mi-as dori sa fiu in pielea ta. Daa tu consideri ca el este pentru tine si va potriviti, nu renunta la el. Important este ca voi doi sa va iubiti, tu nu te casatoresti cu mama sau tata, ci cu el
Daca continui asa, nu o sa se schimbe niciodata situatia. Cel mai bine e sa-i anunti ca nu mergi la nunta fara logodnicul tau si chiar sa nu mergi daca nu-si schimba pozitia.La fel si la celelalte intalniri cu familia. O sa vada ca vorbesti serios si o sa-i accepte prezenta, chiar daca nu o sa-l iubeasca.
Stiu cat iti e de greu, incerca sa nu ii mai bagi prea mult in seama pe parinti, pur si simplu nu ii mai vizita, nu mai vorbi cu ei sa vada si ei cum e viata fara tine si poate dupa vor incerca sa te aprecieze mai mult si sa ti accespte si iubitul. Chiar daca iti e greu, incerca totusi sa nu mai vorbesti cu ei macar o perioada. Si daca te intreaba de ce faci asta, spui simplu pentru ca nu imi acceptati prietenul pe care eu il iubesc. Sper sa iti fie de folos ce ti-am spus, asa a patit si prietenul meu cu mine, nu ma accepta mama lui. Nu a vorbit mult timp cu ea, timp in care ea se dadea de ceasul mortii si dadea vina pe mine, dar pana la urma a zis ca de fapt ea nu vrea sa ne despartim si ca ma accepta.
Dar ce au cu el daca suteti de atata tmp impreuna si voua va merge foarte bine si va iubiti? ei ce vor? nu vor sa fie copilul lor fericit? oricum, tu spune-le ca daca nu il accepta pe el u te accepta nici pe tine, si daca pe el nu il vor pe tine or sa te piarda. si incet incet or sa se dea pe brazda... sper.mult succes, si iubiti-va mult :*:*
Sti? intr-un fel esti norocoasa...masa logodnicului meu de abia dupa un an si ceva isi arata adevarata fata de cand a aparut "cumnata" in casa lor.( poveste lunga) eu sunt de parere ce tu oricum cu el o sa traiesti de acum in colo nu cu parintii...
E chiar trista povestea ta.
Probabil mai sunt si parinti din astia ca ai tai, fixisti, comunisti cu idei demodate, depinde care sunt motivele care le invoca impotriva relatiei voastre.
Parerea mea e: parintii ne cresc si ne ingrijesc, ne educa si ne sustin din mai multe puncte de vedere. Toate astea o fac pana cand noi implinim o anumita varsta. Ei ne iubesc si de aceea doresc sa ne controleze viata, mai mult sau mai putin.
Totusi, de la o varsta suntem capabili sa ne luam singuri viata in propriile maini, sa decidem unde dorim sa locuim, cu cine dorim sa locuim, cat timp dorim sa locuim.
Iubiti si iubite putem avea nenumarate de care ne indragostim si ne despartim de cate ori dorim mai mult sau mai putin, dar parintii vor ramane parinti tot restul vietii.
Dar daca iubesti si esti iubita tu vei trai alaturi de acea persoana, nu ei.
Era bine totusi, daca spuneai si motivele dezacordului lor fata de el...
Succes si sa iasa asa cum iti doresti!
Orice parinte, in propria lui conceptie, doreste mai mult pentru copilul sau. Daca tu stii ca ei gresesc e foarte bine, ideea nu vei reusi sa le`o schimbi, mai ales ca problema e de multi ani.Esti fata, in general fetele sunt mult mai din scurt tinute decat baietii, de asta si il lasa pe fratele tau in pace. Ei gresesc si tot ei pierd, tu incearca sa fii puternica. Sfatul meu e sa te duci la nunta dar sa stai putin, motivad ca singura, fara logodnic nu stai. Odata si odata or sa inteleaga, in general cand apar nepoteii, toti se inmoaie, fii tare si sa va iubiti