Buna!
Ma aflu intr-o situație oarecum impusă de mine si nu știu cum o pot depăși...
Am o mică problemuță si anume ca pana la vârsta de 17 ani nu am avut un iubit si vreau sa menționez ca sunt foarte des abordată de către băieți doar ca mi se intampla sa nu pot ajunge la o relatie ( cred ca imi este si putin teama).
Credeți ca este normal ca pana la aceasta varsta sa nu fi găsit un iubit?!?
Si vreau samenționez ca sunt destul de cunoscuta in liceu si am mulți prieteni dar ca pot părea pentru anumite persoane ușor aroganta si fițoasă

Ar trebui sa-ti teama pentru ca tot timpul inceputurile au fost cele mai grele.Si totusi nu trebuie sa lasi impresia ca esti inabordabila, incearca sa zambesti mai mult celor ce-si indreapta atentia spre tine, ma gandesc ca esti frumoasa si ar fi pacat ca o aroganta inocenta sa-ti umbreasca imaginea.Si daca se intampla sa-ti plaa cineva, nu astepta neaparat sa faca el primul pas, pentru ca, chiar de ti-se va parea incredibil, baietii sunt mult mai timizi decat fetele.Iti place cineva, zambeste-i, frecventeaza-l si stai in preajma lui, vorbeste cu el si de ce nu, ii poti spune ca il placi.Sunt lucruri firesti, omenesti si nu te astepta ca ca la 30 de ani vei fi altfel. Lucrurile astea, privind iubirile si sentimentele, relatiile inter-umane, vor ramane la fel de timide si inocente la 16 sau 60 de ani. Iubirea e singurul sentiment ce ridica barierele impuse de societate,teama da a nu fi ranit,de a nu suferi, de anul plange, ori daca nu vei cunoaste lacrimile di iubire nu vei iubi niciodata cu adevarat, daca nu traiesti, nu poti exista, nu poti muri.Vor iubiri in viata ta ce vor veni si vor pleca, doar ca nu vei sti niciodata ca este cea adevarata.Lasa-ti mintea libera si urmeaza-ti instictele, pentru ca oricat de multe sfaturi vei primi, nu vei reusi sa traiesti si sa intelegi cu adevarat viata si tot ce implica ea. Iubeste sau uraste.fa ceva, numai nu sta cu mainile in san! cu bine