Buna. Ok, nu știu de unde sa încep, ce sa scriu mai întâi, dar văd eu.
Contul acesta l-am creat astăzi, nu sunt un user fidel al site-ului, însă ma confrunt cu o problema și cred ca am nevoie de ajutor.
Probabil o sa sune dubios, deoarece am 23 de ani, sunt fata si mi se intampla lucruri care ar fi trebuit sa mi se întâmple in clasa a 9-a.
Nu am fost niciodată îndrăgostită pana acum 1 an si ceva, am pățit sa fiu atrasa de câte un băiat de-a lungul vieții, dar nu ma gândeam neaparat la el. Acum 1 an si ceva, cred ca mai bine de 1 an jumătate am sesizat un băiat care lucrează lângă mine, eram practic "colegi" doar ca eu lucram intr-un mic magazin cu haine sportive, iar el pe o galerie cu parfumuri bărbătești.
Mi s-a părut dragut, nu am discutat niciodată cu el, dar niciodată. Ok, ma uitam la el și mi se părea dragut, nimic anormal. Eh, iată ca au trecut zile, au trecut luni și din ce in ce mai mult începusem sa am sentimente fata de el, doar ca sunt niște sentimente dubioase pentru mine fiindcă nu am mai pățit niciodată așa ceva. Nu îmi dau seama dacă sunt îndrăgostită sau dacă este o iluzie ceea ce mi se intampla, ma simt ca la școala, ma simt ciudat. Cum este posibil sa îți bubuie inima in piept și colegul cu care ești la munca sa îți audă bătăile inimii? Da, mi se aud bătăile inimii, transpir, se observa. Nu am știut ca este posibil ca o persoana sa îți audă bătăile inimii atât de zdravene, dar e posibil. Mi se înmoaie picioarele, câteodată ma ia ameteala și sentimentul nu mai este deloc plăcut (se simte ca un atac de panica). Bun.
Țin sa mentionez ca mi-am dat demisia de aici doar fiindcă nu eram capabilă sa muncesc aici unde sunt, nu mai făceam fata și mi se făceau observații, dar acum am alt job mult mai bun. Însă nu s-a schimbat mare lucru. Am încercat sa îl uit, nu ma mai gândeam la el, am plecat de unde lucrez de mai bine de doua luni in care nu m-am mai gândit la el, însă am avut stari anxioase inexplicabile. Eu sunt o fire sociabilă, fac caterinca și cu oricine ies, rad de le dau lacrimile cu mine și va dati seama ca oamenii apropiați și-au dat seama de faptul ca m-am schimbat radical. Prietenii mei cred ca am pățit ceva, ca se intampla ceva in familia mea și ca nu vreau sa le spun adevarul. Le-am spus: "Cred ca sunt îndrăgostită, dar nu sunt sigura de ce mi se intampla" și nu ma ia nimeni in serios, fiindcă ei considera ca oricât de îndrăgostit ai fi tu ca om, nu ai cum sa fii in halul asta, mai ales ca sunt așa de mai bine de 1 an jumătate. Le dau dreptate din poziția lor, același lucru as spune și eu din exterior despre alta persoana, dar depinde foarte mult de firea ta, dacă ești mai sensibil (cu toată caterinca și nebunia ta) probabil ești ca mine.
Nu vreau sa citesc răspunsuri precum: "încearcă sa te bagi cu el in seama, nu pierzi nimic", "nu te mănâncă". Cu toată sinceritatea va spun ca scriu aceste rânduri și îmi bate inima puternic, îmi frig obrajii. Nu este deloc ușor, credeți-ma ca am vrut de multe ori sa fac primul pas, am vrut sa ma duc sa vorbesc cu el cu pretextul ca vreau sa caut un parfum pentru tatăl meu etc. Pare ușor din exterior, lucrează la un stand de parfumuri și poți sa îl abordezi in calitate de client, nu? Da, așa am zis și eu, ca pot sa îl abordez in calitate de client, dar când ai sentimente atât de puternice nu este atât de ușor.
Ma trezeam dimineața și spuneam "abia aștept astăzi sa comunic cu el", "astăzi va fi prima zi in care vom vorbi" etc și când ajungeam la munca mi se făcea rau. Abia așteptam următoarea zi in care sa îmi fac curaj sa vorbesc cu el, însă eronat.
Ma frustreaza foarte mult ca nu am putut sa fac primul pas deloc, am încercat din suflet chiar prin prezenta unei prietene (am chemat-o la munca sa ma însoțească atunci când fac acest pas, și chiar a venit și a incercat sa ma ajute) însă am început foarte rau sa tremur și m-a întrebat dacă sunt ok, am incercat sa vorbesc cu ea și îmi tremura vocea.
Mergeam la magazin cu un coleg și treceam special pe lângă galeria lui, iar acolo ma înroșeam toată și tremuram, colegul întrebându-ma dacă sunt ok. I-am zis ca sunt ok și mi-a spus ca nu sunt și ca nu mai sunt cum eram înainte, ca am o problema de sănătate și ca nu arat normal. In acea zi a venit salvarea după mine.
Nu e normal ce mi se intampla, nu e firesc și am avut doua relații de 2 ani de zile, nu ar fi primul.
Nu îmi dau seama dacă sunt îndrăgostită sau dacă e o iluzie, dacă sunt doar atrasa fizic de el. De ce spun asta? Nu am vorbit niciodată cu el, nu am cum sa fiu îndrăgostită de carisma lui, de caracterul lui.
E dureros ca nu pot face nimic, e dureros ca nu îmi pot controla propriul organism.
Mi-am dat demisia, însă acum 2 zile când am mers sa fac cumpărături l-am văzut iar și m-am pus efectiv jos ca mi s-au tăiat picioarele de la genunchi, am ocolit toată zona sa pot merge sa fac cumpărăturile liniștita. Am crezut pur și simplu ca mi-a trecut și ca acum pot merge liniștita sa îmi fac cumpărăturile, însă când l-am văzut…
Tocmai de aceea, am nevoie de o părere, ce mi se intampla? Vi s-a întâmplat? De ce toată perioada aceasta după demisie nu am mai avut nimic, dar acum iar mi s-a activat ce simteam acum 2 luni? Este dragoste?
Ce as putea face pentru a trece peste acest eveniment? Vreau sa uit din tot sufletul meu, vreau sa treacă tot ceea ce se intampl. Timpul le vindeca pe toate, dar 1 an jumătate sa fii așa după o persoana necomunicand cu ea mi se pare anormal. Doar ne uitam unul la altul și el își lua privirea rapid după 10 secunde, parca blocați. Uneori ma gândesc ca probabil lucrurile sunt rânduite sa se petreacă astfel, am un job mai bun potrivit facultății absolvite, câștig mai bine.
Insa imi este teama ca ma va afecta iar pe plan profesional și nu este ok.
Vreau sa uit, ce as putea face?
Iertați-mi greșelile gramaticale, mi-a luat Dumnezeu mintile. Iertati categoria întrebării.
Apreciez și respect persoana care a reușit sa citească pana la final.
"There is no greater agony than bearing an untold story inside of you" Nu e foarte complicat sa iti dai seama unde e problema. Adevarul e ca esti mai constienta decat sunt eu. Esti indragostita, iar unde e lipsa de experienta iti este si foarte greu sa iti controlezi sentimentele. Adevarul e ca habar nu ai cum e baiatul cu adevărat, deci in mare esti indragostita de o fantezie. Sunt o gramada de oameni de se îndrăgostesc, iar dupa cativa ani de relație se întreabă " Unde e dragostea aia?" Rare ori se intampla ca sentimentele de le ai acum sa tina pana mori, dar la tine e mult mai aiurea. Tu ai ramas in fantezia ta si unde nu ti-ai "fumat" sentimentele putin, te-ai blocat. Dragostea e ca o tigara, daca nu o fumezi asa ramane mai toata viata. Toti am avut cate o dragoste din asta, eu unul am avut 2. Dar iti spun sincer, dupa atatea relatii, am si iubita de aproape 1 an, si tot am niste sentimente pentru cele 2. Fantezia nu se duce asa usor, dar sunt complet constient ca sunt indragostit de 2 fete care nu exista. Imi iubesc iubita, iar pentru mine iubirea e mai mult decat un sentiment. E un mod de a trăii. E o diferenta destul de mare dintre a te indragostii si a iubii. Sa te indragostesti e primul pas, dar usor usor se duce. Ce ramane e iubirea. Asa cum iti iubesti familia, cu bune si rele. Nu trebuie sa fie sentimente coplesitoare ca sa ramai langa cineva drag atata timp cat iubesti ce om e. Totusi incearca pe cat posibilul sa nu mai faci asa. Ai o viata, maine-poimaine mori. Nu doresc nimănui sa traiasca o viata cu regrete. Poate totusi poti cumva sa faci din fantezia asta realitate, si un refuz e bun. Dar stai calma, nu e ultimul. O sa te mai indragostesti, doar sa ai curajul sa o si fumezi.
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Bună! Am citit tot ce ai scris aici concluzia este una singura esti indragostita de ăla de numai poti, singurul lucru pe care trebuia sa il faci cand erai cu prietena ta trebuia sa i ceara numarul de telefon sa i spuna ea ca tu esti indragostita de el si vedeai cum reactiona el, dar asa tu ai inceput sa tremuri si prietena degeaba a fost cu tine ca nu te a ajutat deloc, poate barbatul pe care il placi este casatorit sau are prietenă, in aceasta situatie numai ai ce sa faci decat sa renunti si sa cauti pe altcineva, poate fi o pasiune a ta pentru el, voi doi nu va cunoasteti deloc, tu ai 23 de ani el ce varsta are l ai intrebat? Tu te ai imbolnavit de dorul lui si asta nu e ok, trebuie sa rezolvi situatia ca altfel intrii in depresie sau te imbolnavesti, cheama o pe prietena ta mergeti din nou in magazinul unde lucreaza el si lasa o pe ea sa il intrebe eventual tu mergi la shopping si ea sa i ceara numarul de telefon dar ea sa i spuna ca tu te simi atrasa de el si nu ai curaj sa il abordezi, si poate sa i dea lui numarul tau sa te sune si sa vorbiti, alta solutie nu ai poti sa schimbi 100 de locuri de munca inima ta este la el si gindurile tale, nu poti sta asa cu stres ca te imbolnavesti te omori singură ca te topesti după el.
Răspunde
Hey, si eu am avut ceva de genul in trecut, tot așa nu il cunosteam dar mă inmuiam si nu puteam sa scot o vb cand era el
Idk sincer poate e ceva karmic ...sunt energii si energii in jurul nostru. Poate ati fost ceva intr o viata trecuta iar intalnirea aceluiasi spirit te face să tremuri. Nu prea cred 100% in chestii din astea si in prezent am o relatie si nu ma gandesc ca imediat orice lucru e karmic intre noi sau cum sa rezolv ceva karmic dar you know, cand nu ai răspunsuri, asta face sens
Ce prostii i ai scris, poate ati fost ceva intr-o viata anterioara, crezi prostiile astea ce viața anterioara? Noi inainte de a ne fi nascut pe pamint nu am trait in alta parte alta viață ca daca ar fi fost asa ne aminteam si sigur nu ne am fi dorit sa ne nastem pe pamint sa ne chinuim in viata asta daca in alta viata ne era bine, dar acestea sunt minciuni nu este adevarat nimic, noi nu am trait o alta viață si nu vom trai după moarte altundeva in cer, numai scrie minciuni ca induci biata fată in eroare.
Răspunde Sincer, niciunul dintre noi doi nu deține adevărul. Eu poate nu pot argumenta 100% dovada afirmației dar nici tu, cunoaștem atat cat ni se dă în orizontul gândirii. Intotdeauna există mai mult, si de ce nu să nu fie vorba de suflete care evoluează și tot așa
Eu sunt de acord, sunt multe pareri diferite despre lume, si e posibil sa fie vorba si despre asta, nici eu nu cred in din astea 100% dar daca chiar exista se poate sa fie si asta
Eu nu am trecut prin asa ceva, si nu stiu cum este, dar inteleg ca te simti probabil disperata in sensul ca nu stii ce sa faci si nu stii ce se intampla cu tine, nu ma pricep asa bine la astea, dar eu cred ca cel mai bine te ar ajuta un psiholog, o sa te ajute mult mai mult.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
