Buna seara, am o asa zisa problema, nu stiu ce sa fac in privinta relatiei mele!

Ne-am cunoscut vara trecuta in 2013 prin parintii nostri am inceput sa vorbesc cu ea pe facebook mi-a placut de ea si ei de mine m-a invitat la ea in oras (relatie la distanta ) sa stau la ea cateva zile sa-i cunosc familia prietenii si pe ea in primul rand, am acceptat bucuros, am ajuns la ea acasa m-am schimbat de haine am mancat, am mai vorbit cu mama ei care si ea dorea sa ma cunoasca ca un prieten de familie ce eram) M-am pus in pat putin, si am invitat-o sa stea langa mine, s-a pus in fund langa mine am mai schimbat vreo 2 3 vorbe si am sarutat-o nu se astepta la asa ceva dar i-am spus ca sunt mai direct asa! Totul bine si frumos ne-am plimbat prin oras am vorbit ne tineam de mana ca si cum noi ne-am stii de mult timp i-am cunoscut prietenii. Eu de fapt venisem cu scopul de a o cunoaste pe ea si pe familia ei dar intr-un fel mai mare eram atras de ea (si ea de mine dar nu stia cum sa-mi spuna). Seara cand a trebuit sa ne punem la somn, mama ei a spus ca o astepta in pat, ea fiind langa mine uitandu-ne la tv! Simtin-do atrasa de mine si interesata de persoana mea, i-am spus sa ramana langa mine si sa doarma cu mine sa stea linistita ca nu se v-a intampla nimic. Asa a si fost dimineata a gasit scuza ca a adormit la televizor. Bucurosi nevoie mare amandoi ne faceam planuri de viitor sa ne vedem cat mai des posibil fiind intre noi o distanta considerabila de 140 de KM ea intr-un oras, eu intr-altu!


La inceput am crezut ca va merge bine, ca vom putea trece impreuna peste distan si intr-o buna zii va fi bine! Dar nu stiu de ce eu am crezut ca poate imi voi gasi pe cineva aici la mine in oras si o perioada de timp nu prea am mai vorbit ea ma cauta in fiecare zii vroia sa vorbim la telefon cat mai mult. Dar eu nu mai puteam rezista distanta, plus alte treburi ce le aveam pe cap acasa! Si vreo 4 5 luni din septembrie pana in martie 2014 nu am vorbit.Ma simteam singur deaorece ea era ca o mama pentru mine si eu ca un tata pentru ea (am uitat sa precizez ca mie mi-a murit mama si ei tatal inainte sa ne cunoastem) si vazand ca nu mi-am gasit pe nimeni aici la mine fiind un tip mai alintat, fara timp relatii la vrajeala, am zis sa ii dau un semn sa vad ce mai face in speranta ca ma va ierta si ca o vom putea lua de la capat! Am stat si am incercat sa o conving, dar am gasit-o alta persoana, total schimbata ramasese singura acasa, mama ei fiind plecata in Italia sa lucreze Mai statea cu o prietena, cu rudele, acea prietena mi s-a parut de treaba la inceput, dar ea a cam fost subiectul nostru de cearta, acea prietena a facut-o sa se schimbe, total, imi vorbea sec, nu avea timp pentru mine, nimic. Dar stiam ca in aduncul sufletului ei ea isi doreste sa ne impacam pentru ca a fost ceva frumos, atatea vorbe frumoase si planuri de viitor si promisiuini si suferinte, nu puteau trece asa de usor.Si am zis ca am sa incerc sa o readuc inapoi, dar prietena ei o influenta, ii spunea ca ce e asta relatie la distanta, el e acolo, tu aici, cine stie el te poate insela.


Si am crezut ca ii va lua 1 2 3 4 saptamani sa isi revina, dar fara sa imi dau seama zilele au trecut, eu plangeam dupa ea imi dorea sa fie la fel cum era odata, sa fie ea a mea si eu al ei, a trecut timpu ca din saptamani s-au facut 4 luni din martie pana in iunie, in care plangeam in fiecare seara cu ea la telefon. In sfarsit intr-o zii mi-am dat seama, ca au trecut 4 luni in care imi spune ca se va schimba, ca nu voi mai suferii dupa ea si ca va fi bine, dar erau vorbe in zadar, era cand rece cand calda, depinde daca era sau nu prietena ei la ea sau nu! Si i-am spus, GATA, nu se mai poate am incercat sa te schimb si nu ai vrut. RAmai cu prietena ta! Am blocat-o si pe fb si pe telefon, nimic nu a mai stiu de mine o saptamana, cand i-am dat un mesaj sec "CF?" si m-a sunat cu un ton cald si placut, mi-a spus sunt bine, pe afara tu ce faci? I-am spus bine si eu, am incheiat discuti-a spunandu-mi ca vrea sa vorbim ceva diseara, si primesc un mesaj "te iubesc" si am intrebat-o ce-i cu aces mesaj, mi-a raspuns ca vorbim diseara. Am asteptat sa ma sune, si a inceput sa planga, cerandu-si scuze ca nu a stiut sa ma pretuiasca la inceput, si ca am stat atata timp dupa ea, si acceptandu-i toate fazele, si mi-a cerut sa ne impacam cu conditia sa ramanem de nedespartit si sa renunte la prietena ei, si la sfaturile ei, am acceptat cu greu, nici eu nu stiu de ce, dar mi-a explicat ca a gresit, si ca acea prietena se baga in relatie Ne-am si revazut dupa multa vreme am petrecut vara cu ea, vorbind cu ea seara de seara amintindu-ne ce frumos a fost, promitandu-ne unu la altu ca nu ne vom mai despartii niciodata Am inceput sa am incredere in ea si sa o inteleg, si sa inteleg ca ce a fost, a fost si viitorul alaturi de ea conteaza, dar intr-o seara vorbind cu ea, aud o voce de baiat, si am intrebat-o ce e si m-a mintit spunand ca e televizorul ba ca e o colega... Afland dupa aceea ca fusese un prieten la ea in casa, el fiind prietenul prietenei sale, normla ca am luat foc, si i-am zis ca totul se va termina intre noi datorita faptului ca m-a mintit putand foarte usor sa-mi spuna cine e, am facut asta si pentru ca ea era si este foarte geloasa, dar de atunci mi-ampierdut increderea in ea! Ne-am impacat a doua zii, ne-am mai, am incercat sa ne vedem odata pe luna macar o saptamana, sau un weekend, era vesela si bucuroasa langa mine, vedeam, asta pe fata ei, m-a mai mintit inca odata cand a fost prietena aceea la ea si nu mi-a spus, dar iar-si am iertat-o spunandu-i ca e ultima oara cand mai accept asa ceva. A inceput scoala tot asa ne vedeam o data pe luna, problema a inceput cand a inceput scoala, cand s-a mutat o verisoara la ea, nu prea mai statea cu mine la telefon, nici pe skype, statea cu vara ei, si ma deranja asta, cand eu nu aveam ce face ea statea cu vara ei, si cam asa au inceput discutiile, am vorbit cu ea dupa multe si multe multe certuri pe aceasta tema le-a inteles. Acuma e ok nu ne mai certam cum o facem in fiecare zii, are orgoliu mare, si e femeie Prioblema mea este ca parca nu o mai simt ca la inceput, de renuntat la mine nu v-a renunta niciodata decat daca o insel asa mi-a spus, sunt totul pentru ea, si ea pentru mine, nu poate trai fara mine, nu mai ca eu nu prea mai am incredere in ea chiar daca imi spune ce face si unde este, nu iese pe afara sta numai in casa, numai ca nu prea avem ce vorbii imi spune ce face unde este cand termina, ca doarme ca s-a trezit ca vorbeste cu masa, in rest nimic... Parca nu mai e relatie nu mai simt sa imi vorbeasca cum imi vorbea odata, doar cand sunt langa ea e mai alintatoare si mai vorbareata in rest nimic! Deci care are un raspuns la aceasta lunga poveste?

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook