Buna seara.m-am despartit de prietenul meu acum o saptamana aproximativ,dar nu pot sa mi-l scot din minte,plang in fiecare seara dupa el,am slabit,nu pot sa mannc,imi vine sa-l sun tot timpul, absolut totul imi aminteste de el.Am incercat sa ies cu prietenii, dar degeaba..mai am momente cand uit dar foarte scute sau cand constientizez ca s-a terminat si asta este.In fiecare seara adorm cu gandul la el,nu pot sa dorm bine, cand ma trezesc tot la el ma gandesc si imi vine sa-l sun.Am avut o relatie de 2 ani inainte de asta si nu am suferit atat..ne-am indepartat usor dar acum imi este foarte greu (am fost impreuna doar 4 luni).Imi este greu deoarece la inceput a fost perfect era foarte indragostit nu mi-as fi imaginat niciodata ca m-ar lasa,mi-a jurat in fata bisericii ca sunt singura pe care a iubit-o,imi scria pe foi ce simte, imi dedica melodii..si nu pot intelege de ce s-a distantat atat, l-am intrebat daca are pe altcineva a zis ca nu s-a jurat dar crede ca din cauza distantei (absolut totul imi aminteste de el nu stiu ce sa mai fac..azi mi s-a intamplat sa ma intorc de la o prietena si sa plang pe strada, nu stiu ce sa mai fac.Va rog sa-mi dati sfaturi cum ati trecut peste asta ca eu deja simt ca nu mai pot.

Raul a fost facut,v-ati despartit.
Tu de ce il dublezi,plangand si suferind?
Nu il aduci inapoi,nu rezolvi nimic,doar te transformi pe tine intr-o ruina.
Ruina,nu eroina!
Accepta despartirea si lasa amintirile si juramintele acolo unde le e locul adica in trecut, ai intrat intr-o noua etapa a vietii, ai inchis un capitol si incepe unul nou.
Ce-ar fi sa intri in el cu dreptul? Chiar si cu ochii in lacrimi!
Plangi, descarca-te, inchide totul intr-o mare cutie si deschide-ti sufletul pentru clipele ce vor veni.
Pentru ca acum le alungi.Pe ele si orice altceva, obsedata de despartirea ta.
Cu un strop de realism, cu multa hotarare sa fii bine, cu dragoste si mila de sufletul tau chinuit si cu ajutorul timpului, POTI zambi din nou.
Vrei?
De tine depinde!

Nu mai fii orgolioasa, nu iti face bine.
Intreaba-l ce face, da-i un mesaj.
Bate un apropo de impacare, ceva. orice.
Sa nu ti-l ia alta si sa nu fie prea tarziu.
Nu risti, nu castigi!

Incearca sa vorbesti cu el, doar ca simplii amici, să il ai langa tine si nu il pierzi de tot si cu timpul poate o sa iti treaca sau poate o sa aveti iar o relatie, bafta :*

O sa fie bine daca sunt sanse o sa va impacati daca nu asta e viata merge inainte. Nu o sa fie usor da odata ce apare un alt baiat o sa fie totul bine.

Http://www.tpu.ro/......a-cafenea/

Ce coincidenta :)) "plange" foloseste la fel "Va rog" :)) cate conturi ai? dramatizato :))[edit]

Intr-adevar cand iubesti, nu poti trece atat de repede peste despartire.
Stii care e chestia?
Tu spui ca vrei sa-l uiti, dar de fapt in sufletul tau nu e asa, si parca totusi ai mai vrea sa fi cu el, si daca ar fi sa va impacati ai accepta imediat. Ceea ce nu e bine! Daca nu esti sigura pe tine de ceea ce vrei, n-ai cum sa treci peste asta.
Trebuie sa-ti doresti cu adevarat sa-l uiti si sa treci peste despartire.Si trebuie sa fi puternica.
Tu inca nu ai acceptat despartirea.
Dar mai mult te chinui asa.

Esti o fată destul de timidă, dar asta nu este o slăbiciunje. Nu mai trebuie să plângi după el, căci stiu că a fost o mare greseală. nu trebuie să îți pară rău pentru că v-aați despărciți. Ai mari sanse să-l recâstigi prietenul. Sau chiar să găsesti unul mai bun.