Buna seara TPU. Scuze ca incep in ritmul ăsta conversatia...
Am ajuns la vârsta de 24 de ani și nu am intrat în vreo relație serioasa. Ma tot întreb, DE CE, CU CE AM GRESIT IN VIATA ASTA SA RAMAN SINGUR? Singurătatea chiar e grea si poate deveni o boala psihica incurabila, în asa fel incat ajungi sa ii urăști pe cei într-o relație, care au o familie, pana ajungi sa îți urasti rudele de gradul 1.
De când ma știu am fost foarte timid, introvertit, nu prea am vorbit cu fete emoțional încât sa ducă undeva, am tot zis ca e timp, ca nu prea e ceva care sa fie pe gusturile mele, m-am axat mai mult pe munca, pe facultate și nu am ieșit cu prietenii care mai erau ca acum nici ăia nu mai sunt.
Am făcut degeaba 4 ani o facultate, nimic sa îmi placa, fete nepotrivite. Am făcut o facultate pe domeniu alimentar și la fel nu am cunoscut nimic. Nu sunt o fire sa ma bag în seama pe strada, știu ca e dubios sa dau mesaj la necunoscuti mai ales pe internet, dar mi se pare mult mai dubios băgatul în seama PE STRADA, nici mie nu mi-ar plăcea sa fiu abordat astfel.
Din apropiere nu mai vad opțiuni, au mai rămas puștoaicele minore și nu as vrea sa încerc ceva cu ele deoarece risc sa intru la corupere de minori.
Dacă o sa ma apuc de o alta facultate și iar găsesc ceva ce nu mi se potrivește, presimt ca tot nu imi voi găsi niciodată perechea.
Am tot încercat în mediul online, dar fără succes. Simt ca am obosit sa mai tot caut, sa mai încerc sa interacționez cu cineva. Eu chiar nu am prieteni, nu am cu cine socializa, după liceu de ex toți și au văzut de viețile lor, iar eu ma simt efectiv blocat în timp.
Ce m-ați sfătui sa fac în aceasta situație, care mie personal mi se pare una extrem de delicata?

Nu te panica frate du-te în club

Imi pare rau sa-ti spun dar educatia incepe acasa, din primii ani, cand mama te invata sa saluti, sa vorbesti cu toata lumea, sa fii respectuos cu oamenii mari samd.

Agatatul ala nu trebuie musai sa se faca pe strada, ca poti sa o faci intr-o cafenea, intr-un magazin, la facultate sau la locul de munca, trebuind doar sa inveti sa deschizi gura si sa fii politicos, ca restul se leaga si din sutele de femei intalnite, macar una tot iti va zambii si-ti va raspunde.

Buna.Ai ascultat de vreunul din sfaturile primite anterior? Pentru ca nu pare, deloc.

Ai nevoie de incredere. Incearca sa te desensibilizezi cu o escorta, daca efectiv nu poti sa repari situatia.

Tu azi la 24 de ani NU ai absolut nimic de oferit unei femei de 224 - 25 de ani.

Asta este singura SOLUȚIE de la 25 de ani în sus până pe la 28 - 30 de ani.

- te angajezi

- îți cumperi măcar o garsonieră de 30.000 de euro în rate

După ce faci astea cauți una.

Dacă treci de 28 - 30 de ani și tot ca acum ești vei mai pune încă vreo 5 ani aceiași întrebare pe site TPU unde îți răspund tot alții ca tine singuri și fără NIMIC de oferit femeilor.

Toți ăștia cred că femeile vor să le reciți Eminescu pe o bancă în parc.

Sunt intr-o oarecare sitiatie asemanatoare la 26 de ani. Eu am incercat la locul de munca (sunt eu si 1 coleg si vreo 20 de fete de 20-35 de ani).

Nu am reusit cu nici una nimic fiindca niciuna care este singura nu vor relatii serioase.

Am incercat cu aplicatiile astea de intalniri gen Tinder. Acolo am dat de una cu care am fost aproape 2 saptamani si care vroia doar huta-huta.

Pare ca sunt misogin, dar oricine, orice ar zice adevarul este ca: femeile sunt mai cur** acum ca niciodata. Vor doar barbati alpha care dupa ce se satura de huta-huta le bat si maltrateaza.

Nu vezi, e plina Romania de mame singure.